Palate somptuoase şi Arcul de Triumf – Bucata de Bucureşti adusă de arhitectul Antonescu: FOTO

de:
11 apr. 2015
12 Afișari
Palate somptuoase şi Arcul de Triumf - Bucata de Bucureşti adusă de arhitectul Antonescu: FOTO

Arhitectul Petre Antonescu s-a născut la Râmnicu-Sărat în anul 1873, însă liceul l-a terminat la București, continuându-şi studiile la Paris. Întors în ţară, s-a remarcat ca arhitect, ca profesor la Școala de Arhitectură din București şi în domeniul conservării şi restaurării monumentelor de arhitectură.

„Numeroasele sale lucrări (peste 40, dintre care majoritatea monumente istorice) sunt o dovadă a talentului, a vastei sale experienţe și pun în evidenţă știinţa sa în proporţionarea volumelor și arta cu care a știut să sublinieze, cu detalii adecvate, părţile din clădire care se cereau puse în valoare”, consideră Sidonia Teodorescu.

Lui Petre Antonescu îi datorăm multe clădiri remarcabile din Bucureşti, cele mai importante fiind Palatul Facultăţii de Drept, fostul Palat al Ministerului Lucrărilor Publice (actualul sediu al Primăriei Capitalei, aflat în renovare), dar şi Palatul Elena Kretzulescu. De asemenea, după planurile sale a fost construit Arcul de Triumf, aşa cum îl cunoaştem astăzi.

Arcul de Triumf

Primul arc de triumf din Capitală, de dimensiuni modeste, a fost construit din materiale provizorii – lemn şi stucatură, la rondul I de la Şosea, pentru a primi trupele revenite din Războiul de Independenţă în 1878, ulterior fiind demontat.

Următorul arc de triumf – proiectat de Petre Antonescu, pe amplasamentul actual de pe şos. Kiseleff, în 1922,  a marcat efortul militar din Primul Război Mondial, apariţia României Mari şi încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria.

Aceeaşi formă este reluată în 1936, folosindu-se o structură de zidărie masivă de piatră, pe un schelet de beton armat şi placări cu piatră de talie.

Din 2014, monumentul a intrat într-un proces de consolidare şi reabilitare şi trebuia să fie finalizat luna trecută.

Palatul Facultăţii de Drept

foto: Voicu Boscaiu

Lucrările la imobil au început în 1934, după planurile arhitectului Petre Antonescu, iar construcţia, realizată în stil neoclasic, cu influenţe Art Deco, a fost finalizată în 1936.

sursa foto: Antonescu, Petre,* Clădiri. Construcţii, proiecte şi studii*, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1963

Construcţia palatului făcea parte din proiectul „Cetatea Universitară Bucureşti”, care urma să se desfăşoare în zona Eroilor – Grozăveşti, pe malul stâng al Dâmboviţei, după cum a specificat Sidonia Teodorescu. Din proiect s-a concretizat însă doar clădirea facultăţii şi Casa de Cultură a Studenţilor.

foto: Voicu Boscaiu 

Fostul Palat al Ministerului Lucrărilor Publice
(actualul sediu al Primăriei Capitalei, de pe Bd. Regina Elisabeta)

Imobilul a fost construit în două etape, în stil neoromânesc, după planurile arhitectului Antonescu.

Prima etapă a început în 1906, prin realizarea demisolului, a parterului, a etajului 1 şi a etajului 2, iar în faza a doua (1948-1950) a fost executata extinderea cu etajul 3 si partial, etajul 4. După ce în 1948-1950 Petre Antonescu a renovat clădirea și a supraetajat-o, în clădire s-a instalat Primăria Generală, până în 2010, când au început lucrările de consolidare şi renovare.

Imagine de pe şantierul Palatului Ministerului Lucrărilor Publice
sursa foto: Arhivele Naţionale Istorice Centrale – Fond M.L.P., C.T.S

Primarul General Sorin Oprescu a declarat, luna această, că lucrările la clădire vor fi finalizate la toamnă.

Palatul Kretzulescu- fostul sediu UNESCO
 str. Știrbei Vodă 39

sursa foto: Cabinetul de Stampe al Academiei Române

După cum a precizat conferenţiarul, această clădire a adăpostit, în perioada interbelică, Muzeul de Artă Religioasă (1932- 1945). Din 1972 şi până recent a fost Centrul European UNESCO pentru Învăţământul Superior. Astăzi, este folosit de Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

foto: Voicu Boscaiu 

Sediul AGIR

sursa foto: Antonescu, Petre,* Clădiri. Construcţii, proiecte şi studii*, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1963

foto: Sidonia Teodorescu

Imobilul Societăţii Politehnica, de pe Calea Victoriei nr. 118, a fost finalizat în 1928. Astăzi, adăposteşte sediul Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR).

Vila Malaxa- astăzi, sediul Institului Cultural Român (ICR)

Vila Nicolae Malaxa, de pe aleea Alexandru nr. 38, a fost proiectată tot de Antonescu, fiind executată în anul 1930.

La momentul finalizării, era considerată foarte modernă, întrucât era dotată cu toate cuceririle tehnice ale momentului, spune Sidonia Teodorescu. Mai precis, lift interior, instalaţie de aer condiţionat, salon cu acoperiş glisant, sistem de încălzire centrală şi calorifere.

Hotelul Triumf, blocul funcţionarilor BNR în perioada interbelică
şoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff 12, construit în 1935

Alte clădiri proiectate de Petre Antonescu:

Gările Fluviale Galaţi şi Giurgiu

Casa Constantin I.C. (Dinu) Brătianu, Calea Dorobanţilor

Casa Soare (fost restaurant Casa Bucur), Bucureşti

Palatul Băncii Marmorosch-Blank, Str Doamnei, Bucureşti

Cazinoul Sinaia

Hotel Palace din Sinaia

Palatul de Justiţie din Buzău

Palatul de Justiţie din Botoşani

Catedrala din Galaţi (1911), unde colaborează cu Ştefan Burcuş

Palatul Primăriei din Craiova

Clădirea „Academia di Romania”, construită între anii 1930-1931, la Roma

Institutul Academic Român din Tirana

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”

Casa dr. Ciru Iliescu

Aşezămintele Brătianu din strada Biserica Amzei nr. 3-5

Imobil de birouri și locuinţe în Piaţa Naţiunile Unite (fostă Piaţa Senatului) al fostei societăţi de asigurare „Agricola Fonciera” (1927-1930) – Splaiul Unirii, nr. 1

Vila din str. Gina Patrichi (fostă Orlando) nr. 8 (1904) – astăzi Centrul Cultural al Republicii Ungare

Conacul Brătianu de la Florica, Ştefăneşti, judeţul Argeş

♦♦♦

Sidonia Teodorescu este doctor în arhitectură, lector universitar la Facultatea de Arhitectură a Universităţii Spiru Haret, autoare a tezei de doctorat „Arhitectul Ion D. Berindey, studiu monografic” şi autoarea lucrării „Ion D. Berindey”,publicată la Editura Vremea, colecţia „Planeta Bucureşti”, seria „Mari arhitecţi bucureşteni”. Este membru al Ordinului Arhitecţilor din România, al Uniunii Arhitecţilor din România, al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române. De câţiva ani, este redactor al revistei „Bucureştiul meu drag” şi este implicată în proiectul de cercetare sprijinit de Uniunea Arhitecţilor din România – „Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI)”.

Surse foto:

Antonescu, Petre, Clădiri. Construcţii, proiecte şi studii, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1963
Cabinetul de Stampe al Academiei Române
Arhivele Naţionale Istorice Centrale – Fond M.L.P., C.T.S
Sidonia Teodorescu, Voicu Boşcaiu

Cookies