ESENTIAL

Trustul “scormonitorilor”: cum face bani o breaslă din Bucureşti VIDEO

Doar ochiul străinului, nealterat de daltonisme trandafirii, «nebucureştenizat» de ifose cosmopolite, îi depistează…F.Brunea-Fox – „Trustul cerşetorilor” – ianuarie, 1932

“Scormonitorii” au o meserie aparte. Imediat după ce o clădire din Capitală este pusă la pământ aceştia apar ca din senin şi iau la răscolit şantierul în căutare de fier vechi. De multe ori vin echipaţi cu bomfaiere sau lopeţi, însă cu aceste ustensile e mai greu de fugit atunci când apare Poliţia Locală a Capitalei. (VEZI VIDEO)

Scormonitori, care sunt de multe ori copii, reprezintă practic talpa reţelei. Ei sunt urmaţi în ordine ierarhică de şoferii care fac colecta fierului, şefii şoferilor şi patronii centrelor de fier vechi care sunt principalii beneficiari(de regulă cetateni arabi) şi care fac ca fierul să aibă o ultimă destinaţie – străinătatea.

Demolările generate de Diametrala Nord-Sud nu au făcut decat să revigoreze aceasta industrie, care nu de puţine ori mai că a oprit lucrările la şantier sau a pus viaţa “scormonitorilor” în pericol.

Trustul “scormonitorilor” – filiala Buzeşti colţ cu Griviţei

În această zonă scormonitorii sunt la ei acasă. La propriu. Majoritatea, care „sapa” dupa fier vechi, locuieşte în imediata vecinătate a pieţei Matache. Mulţi sunt “clienţi fideli” ai poliţiei locale cu zeci de amenzi la activ pentru furt de fier vechi sau încălcarea proprietăţii private.

Concret Poliţia Locală, aflată în subordinea Primăriei Generale, trebuie să aibă grijă ca lucrul pe şantierele acesteia să se desfăşoare în bune condiţii. Nu de puţine ori a fost necesară intervenţia oamenilor legii. (VEZI VIDEO)

Doar luna aceasta şapte hoţi de fier vechi au fost reţinuţi în zona şantierului Buzeşti, de către agenţii Poliţiei Locale Bucureşti după ce aproape că au reuşit să oprească lucrările de demolare din zonă, intrând sub un excavator. Aceştia încercau să ajungă primii la bucăţile de fier abia scoase de cupa utilajului din molozul dărâmăturilor.

Metoda stau şi privesc

Scormonitorii au deja un „protocol de lucru” pentru momentele în care îşi face apariţia Poliţia Locală a Primăriei Generale. În fiecare zi îşi aduc la „serviciu” câte un scaun pliant pe care îl montează pe trotuar. La apariţia echipelor de ordine publică, hoţii se aruncă pe scaune spunând că sunt acolo pentru a privi la ce se întâmplă cu cartierul lor.(VEZI VIDEO)

Mai mult, hoţii au devenit, în ultima vreme, şi agresivi. Refuză să plece de sub cupa utilajelor folosite la demolări şi îi ameninţă pe muncitori. Au existat chiar şi episoade în care „scormonitorii” au atacat cu bâtele echipele care lucrează pe şantier şi chiar au încercat să riposteze în faţa echipelor de intervenţie ale Poliţiei Locale a Capitalei.

Cooperativa “Munca în zadar”

Oamenii legii au aplicat, de la începutul lucrărilor din Buzeşti, peste 40 de amenzi contravenţionale pentru cei care folosesc şantierul ca sursă de bani. Cu toate acestea afacerea pare să înflorească. „Scormonitori” umplu in fiecare zi dube întregi cu resturi de fier. Autovehiculele – multe dintre ele cu numere de înmatriculare străine – sunt conduse de „transportatori” tocmiţi special, iar marfa este vândută la anumite centre de colectare a fierului vechi.

B365.ro a stat de vorba, incognito, cu unul dintre aceştia exact în momentul în care un echipaj al Poliţiei Locale a Capitalei completa procesul verbal al unei amenzi. Cornel, şoferul unei Dacii papuc, umplute pe jumatete cu fier vechi, tocmai “încasa” 500 de lei. “Am vreo 200-300 de kg în spate. Îl ducem ori la Bolintin ori la Centură (n.r.- la centrele de colectare a fierului vechi). Suntem în total vreo 20 de maşini; venim şi le umplem cu schimbul. Le dăm 8.000 de lei vechi pe kg”, spune şoferul.

Cât priveşte amenda, Cornel promite că o va plăti, însă mai mult de ochii politiştilor. ”În trei-patru zile îmi scot banii de amendă”, continuă el. O sumă aproape modică, tinând cont că la sfârşitul anului trecut două transporturi au fost capturate de Poliţia Locală: unul cu două tone de fier luat de pe şantier iar celălalt – cu 2,3 tone de resturi de tablă subtilizate din Buzeşti.

Oamenii legii sunt neputincioşi din cauza… legii

Crican Marcel, superior grad 3 în cadrul Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti spune că doar cu amenzi nu se rezolvă nimic. “Aici în zona asta (n.r. – str. Buzeşti colţ cu Calea Griviţei) avem un grup de 7-8 persoane pe care le amendăm tot timpul. Degeaba. Nu le plătesc, ne sfidează iar dupa ce plecăm se apucă de «lucru»”, spune omul legii.

La rândul său, şeful biroului de presă al Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti, Răzvan Popa, spune că trebuie schimbată metoda de aplicare a contravenţiei. “Degeaba îi amendăm. Nu plătesc. Sunt unii cu o mulţime de amenzi. Nici măcar nu pot fi executaţi silit pentru că nu au niciun bun pe numele lor. Ar trebui introdusă munca în folosul comunităţii. Nu cred că după o zi de muncă la rondurile cu flori din Centru, la spălat trotuarele sau dezlipt afişe puse ilegal ar mai putea să se întorcă la «munca»”, a declarat pentru B365.ro Răzvan Popa.

Cutuma amenzilor neplătite

Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti nu are probleme doar cu scormonitorii. La aceştia se mai adaugă parcagii şi cersetorii din intersecţii. Dacă a doua categorie s-a integrat demult în peisajul urban şi ridică probleme doar de ordin vizual, prima categorie reprezintă o ameninţare reală pentru că refuzul de a da bani pentru un loc de parcare se poate transforma într-o zgârietură pe porţiera maşinii sau o oglidă ruptă. Cu toate acestea nici în privinţa parcagiilor legea nu este strictă. (VEZI VIDEO)

Doar anul trecut, politiştii locali au aplicat 793 de amenzi în cuantum de peste 100.000 de lei. Problema şi aici este la fel ca in cazul scormonitorilor. Pentru ca aceştia nu au bunuri, proprietăţi sau domicilii, din cuatumul acestor amenzi au fost plătite doar şapte.

 

Cele trei categorii(n.r. – scormonitorii, parcagii şi cerşetorii)strică în acest moment imaginea Bucureştiului. Cheltuim resurse de pomană în condiţiile în care legea nu ajută. Acţiunile Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti, pentru eradicarea acestor fenomene, merg aproape în gol cât timp nu mai există o pedeapsă alternativă în privinţa acestor trei tipuri de contravenienţi”, concluzionează şeful biroului de presă al Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti, Răzvan Popa.

 

Munca în folosul comunitaţii pare a fi singura soluţie

 

În cazul în care legea ar prevede măsuri alternative de sancţionare, cum ar fi munca în folosul comunităţii, ar putea să existe toate şansele ca fenomenul cerşetorilor, parcagiilor şi scormonitorilor să dispară din Capitală. Fostul ministru al Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, principalul promotor al poliţiei locale, declară pentru B365.ro că dacă există voinţă şi aceste lucruri ar putea fi clarificate. “Esenţa acestor probleme nu se află însă în totalitate în legea poliţiei locale ci se regăseşte într-un ansamblu de legislaţie care ar trebui să privească persoanele care se află într-o situaţie socială dificilă. Alte ţări au, spre exemplu, o lege a cerşetoriei”, susţine fostul ministrul.

 

Dan Nica mai spune că introducerea muncii în folosul comunităţii ridică şi o discuţie pe marginea drepturilor omului. “Există şi această posibilitate dar problema este mult mai complexă. Pentru transformarea acestor amenzi în muncă în folosul comunităţii trebuie ca şi primăriile să aibă un aparat care să gestioneze o astfel de problemă. Trebuie să existe oameni care să supravegheze, să verifică daca lucrurile merg cum trebuie. Peste tot unde există aceasta pedeapsă este şi un aparat care se ocupă de aşa ceva. La noi pe partea de administraţie locală nu există la ora actuală personal care să se ocupe cu aşa ceva şi pe fondul reducerilor de personal nici nu văd cum s-ar putea găsi soluţii. Poate pe masură ce vor aparea redistribuiri din alte zone”, incheiefostul ministrul al internelor, social-democratul Dan Nica.

 

„La ei…”

 

La nivel european, munca în folosul comunităţii, ca o alternativă contravenţională a fost consacrată legislativ destul de târziu, la sfârşitul anilor ’70. Asta şi pentru că munca neremunerată în folosul comunităţii conţine o importantă conotaţie punitivă: infractorului i se cere să muncească neplătit sub privirile comunităţii pe care a prejudiciat-o. În acelaşi timp, această pedeaspă are avantajul că este alternativă la închisoarea, deci contribuie la descongestionarea penitenciarelor.

 

În prezent, în Europa, munca în folosul comunităţii se practică, sub diferite nume, în Marea Britanie, Franta, Cehia, Suedia şi Belgia.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button