BREAKING | Pericolul de surpare din Piața Unirii, unde traficul e restricționat de astăzi. Scurtă istorie și problemele Pasajului

18 ian. 2023
874 Afișari
BREAKING | Pericolul de surpare din Piața Unirii, unde traficul e restricționat de astăzi. Scurtă istorie și problemele Pasajului
BREAKING | Pericolul de surpare din Piața Unirii, unde traficul e restricționat de astăzi. Scurtă istorie  și problemele Pasajului | Foto: Inquam Photos / George Călin

De astăzi, traficul rutier este restricționat la Piața Unirii din București, o măsură anunțată, de azi pe azi, de către Primăria Sectorului 4, iar motivul este rezultatul expertizei tehnice din noiembrie, când și planșeul Unirii și pasajul rutier au fost verificate.

Oficial: Pericol de surprare la Piața Unirii

Pentru că starea tehnică a acestora a fost declarată nesatisfăcătoare, în Piața Unirii se introduc restricții pentru toate vehiculele cu o greutate mai mare de 3,5 tone (masă maximă autorizată):

De astăzi, 18 ianuarie a.c., circulația rutieră din zona Piața Unirii va fi restricționată la intersecția dintre strada Halelor și Splaiul Independenței, precum și la intersecția bulevardelor Corneliu Coposu și I.C. Brătianu.

Citește și:

Într-o analiză a situației pasajului ș ai planșeului de la Piața Unirii, publicată pe Contributors/Hotnews,  Mihai Alexandru Crăciun, fondatorul comunității și al asociației „Construim România” amintește felul în care a apărut, în epoca Ceaușescu, acest complicat și, în esență, destul de improvizat proiect de infrastructură uriaș din inima Capitalei.

„Pasajul Unirii e rezultatul unei hachițe a lui Ceaușescu”

Mihai Crăciun, care este și unul dintre  cei mai activi membri din comunitățile online care dezbat și analizează probleme de de infrastructură, explică de ce este Pasajul Unirii o lucrare atât de slabă tehnic:

Pentru a înțelege contextul de astăzi al Pasajului Unirii, trebuie să facem o incursiune în contextul anilor 1980, atunci când a fost construit pasajul, pentru că deciziile de atunci se reflectă direct în calitatea foarte scăzută a construcției. Pasajul Unirii nu este rezultatul vreunei viziuni de fluidizare a traficului prin centrul Bucureștiului, în primul rând pentru că Bucureștiul anilor ’80 nu avea nicio problemă de trafic.

În acea perioadă, în  București erau înmatriculate doar 100.000 de mașini (acum sunt 1,8 milioane). Deci, traficul din Capitală era de vreo 20 de ori mai mic față de cel de azi și nici  perspective de creștere nu erau. De exemplu, pentru o mașină Dacia, așteptai 5 ani, plus politica duminicilor “cu șoț/fără soț”, care însemna că, în singura zi liberă a săptămânii (săptămâna de lucru era de 6 zile, nu de 5, cum e acum), mașinile aveau voie pe stradă alternativ: o duminică mașinile cu numere pare, o duminică mașinile cu numere impare.

Deci, de ce a fost construit, totuși, Pasajul Unirii? Mihai Crăciun explică:

Construcția Pasajul Unirii a fost rezultatul unei hachițe a lui Nicolae Ceaușescu, adică rezultatul unei decizii impulsive luate în cadrul uneia dintre numeroasele vizite pe care le făcea în acei ani pe șantierul Centrului Civic, așa cum se numeau atunci la pachet amenajarea Casei Poporului, a Pieței Unirii și a noului Bulevard Victoria Socialismului (actualul Bulevard Unirii). (…). El era nemulțumit că traficul rutier urban, așa redus cum era el, îi încurca deplăsările cu coloana oficială prin noul Centru Civic.

De ce e sinuos și cu dâmburi Pasajul Unirii

Drept urmare,  la una din “vizitele de lucru pe șantier” din 1986, a cerut scoaterea completă a traficului auto din Piața Unirii.

Pasajul Unirii este galeria subterană în care traficul auto al “muritorilor” a fost ascuns de privirea sensibilă a cuplului dictator Ceaușescu. Așa se explică faptul că de la data inaugurării Pasajului Unirii, din 6 iunie 1987, prin Piața Unirii și pe noul Bulevard Victoria Socialismului a fost complet interzis accesul auto de orice fel, inclusiv al transportului public.

Ce a însemnat acest ordin? Ca Pasajul trebuie să existe, cu orice preț:

Faptul că inginerii constructori din anii ’80 au fost nevoiți să cârpească o soluție pentru a strecura un pasaj rutier neprevăzut printre toate construcțiile subterane existente sub Piața Unirii se vede bine din amplasamentul pasajului în subteran. Deși subtraversează Piața Unirii pe o axă dreaptă, Pasajul Unirii nu este drept, ci sinuos, pentru că ocolește stația de metrou Piața Unirii 2 și cu dâmburi, pentru că trece peste tunelul Magistralei I de metrou și peste Dâmbovița.

Mihai Crăciun mai amintește o informație esențială:

Pasajul Unirii a fost construit în perioada celei mai proaste calități a lucrărilor în construcțiile din România, când turnarea betonului în cofrag de placaj sau de lemn ud era la ordinea zilei, betonul rezultat fiind uzual strâmb. În fapt, construcția Pasajului Unirii este atât de prost realizată, încât pasajul nu are nici măcar o singură cotă constantă pe toată lungimea.

Citiți analiza integrală pe Contributors.ro

Cookies