Curtea Constituțională (CCR) a respins, azi, legea pensiilor magistraților. Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării depuse de Curtea Supremă.
Cei nouă judecători ai Curții au fost de acord cu sesizarea de neconstituționalitate pe care a făcut-o Înalta Curte de de Casație și Justiție pe legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament în 1 septembrie.
CCR susține, printre altele, că „a fost ignorată importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.
Această lege declarată neconstituțională de către CCR prevede că pensiile magistraților nu pot fi mai mari de 70% din ultimul salariu net încasat; acum, limita este de 80% din ultimul salariu brut încasat.
Acceeași lege declarată neconstituțională de CCR mai aduce vârsta de pensionare a magistraților la la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani.
Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime de 25 de ani; în „Legea Bolojan”, ca să iasă la pensie, magistrații trebuie să aibă 35 de ani vechime.
În anunțul oficial, CCR a transmis că obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost admisă
Potrivit unor surse HotNews, contestația a fost admisă în integralitate.
Motivul este, însă, remarcabil. Potrivit acelorași surse, CCR a respins promisa și foarte trâmbițata reformă a pensiilor magistraților din cauză că, practic, Guvernul Bolojan s-a grăbit: n-a așteptat 30 de zile avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Practic, din motive de formă, nu de fond.
Până în acest moment, CCR nu a comunicat oficial motivele declarării acestei legi drept neconstituțională.
Fost judecător al CCR, Tudorel Toader spune că, în acest scenariu, Guvernul mai poate încerca o dată „reforma pensiilor magistraților”:
Dacă admiterea sesizării este pe motive extrinseci de procedură, cum ar fi, de exemplu probleme de aviz al CSM-ului, atunci Parlamentul poate relua legea și să o adopte, respectând procedura. Dacă vor fi neconstituționalități de fond intrinseci, atunci soluțiile legislative declarate neconstituționale nu pot fi reluate, pentru că există un principiu de rang constituțional.