Candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost respinsă de Biroul Electoral Central. În schimb, BEC a validat candidatura Elenei Lasconi (USR) și cea a lui George Simion (AUR). Ambele validări pot fi contestate la CCR.
Potrivit unor surse HotNews.ro, Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din luna mai. În schimb, candidaturile lui George Simion și a Elenei Lasconi au fost validate. Însă, acestea pot fi contestate la Curtea Constituțională a României.
Și candidatura lui Cristian Terheș a fost validată, la fel și cea a Laviniei Șandru.
Potrivit informațiilor obținute de sursa citată, au fost 10 împotriva validării candidaturii, doar 3 pentru validare. Motivele invocate în cadrul ședinței BEC s-au referit la motivele invocate de CCR anul trecut.
Deși George Simion a fost validat de BEC pentru candidatura la prezidențiale, lidera POT, Ana Maria Gavrilă, își va depune și ea candidatura sâmbătă. Cei doi au convenit să candideze amândoi, astfel încât, în cazul unei invalidări de către BEC sau CCR, partidele suveraniste să aibă totuși un reprezentant în cursa electorală, mai ales după ce candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă.
BEC a transmis că motivele respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a căror tur va avea loc în luna mai sunt aceleași ca și anul trecut.
Mai exact, în 2024, candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost respinsă de Curtea Constituțională a României (CCR) din cauza pozițiilor sale publice care contraveneau valorilor constituționale ale țării. CCR a subliniat că discursurile sale pro-ruse, anti-UE și anti-NATO puneau sub semnul întrebării respectarea Constituției și a valorilor democratice ale statului. Aceste luări de poziție au fost considerate incompatibile cu funcția de președinte al României, care implică obligația de a respecta și apăra Constituția și democrația.
În motivarea deciziei, CCR a menționat că declarațiile și acțiunile Dianei Șoșoacă reprezentau o amenințare la adresa ordinii constituționale și a valorilor democratice ale României. Printre acestea se numără participarea la evenimente organizate de Ambasada Rusiei și îndemnurile la ieșirea României din UE și NATO. Curtea a concluzionat că aceste comportamente erau incompatibile cu statutul de candidat la funcția de președinte, care presupune respectarea și apărarea valorilor fundamentale ale statului român, a scris Libertatea.ro.
Te-ar putea interesa și: