Brâncuși ajunge la Balkanik Festival cu sculpturi și instalații spectaculoase. Petrecerea se ține între 28 și 30 august, în Parcul Tei

19 aug. 2026
195 afișări
Brâncuși ajunge la Balkanik Festival cu sculpturi și instalații spectaculoase. Petrecerea se ține între 28 și 30 august, în Parcul Tei
Brâncuși ajunge la Balkanik Festival cu sculpturi și instalații spectaculoase. Petrecerea se ține între 28 și 30 august, în Parcul Tei | Sursa foto: BalKaniK Festival - Facebook

În perioada 28-30 august, va avea loc Balkanik Festival în Parcul Tei. Bucureștenii se vor aduna pe malul lacului cu muzică și voie bună. Tema de anul acesta este „Sounds of Heritage. The Rhythm of Now”.

Ediția din acest an, pe lângă concerte, îl aduce pe Constantin Brâncuși și opera sa mai aproape de public prin instalații, video mapping și alte surprize.

Intrarea la festival se face pe bază de bilet.

Balkanik Festival e în ultimul weekend din vară, în Parcul Tei

La 150 de ani de la nașterea artistului, Balkanik Festival – Home of World Music propune un răspuns prin „Forme care tac / Forme care luminează – Constantin Brâncuși la Balkanik Festival”, un program de intervenții artistice contemporane care pornește de la câteva dintre principiile fundamentale ale gândirii sale artistice: esențializarea formei, verticalitatea, durata, tăcerea și lumina.

Proiectul aduce în Parcul Tei două intervenții complementare:

  • „Pasărea (care nu atinge pământul)”, o sculptură-instalație monumentală creată de artista scenografă Raluca Pavel, care se transformă după lăsarea serii prin video mapping-ul realizat de artistul multimedia Adistu,
  • „Masa Tăcerii”, o intervenție performativă colectivă care suspendă temporar ritmul festivalului și invită publicul la un exercițiu comun de ascultare și prezență.

Organizatorii au transmis că acest demers se înscrie în contextul programului „Brâncuși150”, dedicat marcării a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și stimulării creației contemporane inspirate de opera și gândirea sa.

În loc să reproducă iconografia devenită familiară a artistului, proiectul încearcă să lucreze cu metoda lui: reducerea la esență, relația dintre materie și lumină, căutarea mișcării într-o formă statică și capacitatea tăcerii de a deveni, ea însăși, expresie.

„Pasărea care nu atinge pământul” are aproape 4 metri înălțime

Sculptura-instalație „Pasărea care nu atinge pământul” are o înălțime de aproximativ 3,5 metri și o lățime de 2,5 metri.

Lucrarea pornește de la structura aripilor, forma aerodinamică a păsării și ideea de ascensiune, fără să reproducă vreuna dintre celebrele „Păsări” ale lui Brâncuși.

E construită din polistiren sculptat pe structură metalică, finisată cu rășină și o suprafață albă, mată.

Instalația a fost gândită încă de la început pentru a avea două existențe succesive: Ziua este sculptură: un corp alb, vertical și aparent tăcut, pe care lumina naturală îl modifică de la o oră la alta. Noaptea începe să prindă viață.

Totodată, potrivit organizatorilor, universul vizual va fi însoțit de o compoziție sonoră construită cu sintetizatoare, sunete de păsări și texturi celeste, care extinde senzația de ascensiune dincolo de obiectul vizual. Sunetul și lumina nu ilustrează literal zborul, ci încearcă să creeze percepția desprinderii de pământ. În acest punct, dialogul cu Brâncuși ajunge deliberat în prezent.

A fost creată de Raluca Pavel care este artist scenograf și creator de instalații, cu formare în arhitectură și design de produs, și dezvoltă de peste un deceniu o practică interdisciplinară aflată la intersecția dintre scenografie, arhitectură, design și construcție.

A doua voce artistică a instalației îi aparține lui Adistu, artist multimedia a cărui practică reunește geometria fractală, structurile organice procedurale, inteligența artificială și imaginea în mișcare, construind universuri vizuale experimentale, ludice și suprarealiste. Unul dintre instrumentele centrale ale procesului său este pareidolia – mecanismul prin care mintea descoperă figuri și sensuri recognoscibile în forme abstracte.

Din acest motiv, Adistu se definește mai curând ca explorator decât ca autor în sens convențional: caută forme în câmpurile virtuale, asemenea unui fotograf care caută organisme într-un peisaj, apoi intervine asupra lor prin straturi de mișcare, profunzime, tracking și video mapping.

De-a lungul timpului, proiecțiile sale au transformat palate, biserici, turnuri medievale, domuri 360°, păduri și peșteri, dar și suprafețe mai puțin previzibile – o barcă, o ambulanță sau o motocicletă. Practica sa cuprinde video mapping arhitectural, performance live, instalații interactive, videoclipuri animate, realitate virtuală, instalații holografice, film și pictură digitală.

A prezentat expoziții, filme și performance-uri în peste 20 de țări și a participat la evenimente precum Berlin Festival of Lights, Boom Festival din Portugalia și Anim’Est. Este, de asemenea, directorul Tripoteca, festival itinerant de film și artă care a ajuns în 15 țări și peste 25 de spații, și susține workshopuri și întâlniri dedicate animației, artei digitale și reflecției asupra tehnologiei.

În instalația de la Balkanik, cele două practici se întâlnesc direct: Raluca Pavel construiește corpul, Adistu îl pune în mișcare prin lumină, iar universul sonor îi conferă o a treia dimensiune. Ziua avem un obiect. Noaptea, același obiect devine un organism audiovizual.

„Masa Tăcerii” va fi adusă la festival

„Masa Tăcerii”, cea de-a doua intervenție a proiectului pornește de la o întrebare aproape paradoxală pentru un festival de muzică: ce se întâmplă când mii de oameni se opresc, pentru câteva momente, din zgomot?

Astfel, potrivit organizatorilor „Masa Tăcerii” ia forma unui ritual colectiv de ascultare și prezență inserat în dinamica Balkanik Festival.

Pentru o perioadă scurtă, succesiunea de concerte, conversații, sunete și mișcare este suspendată, iar publicul este invitat să participe la un exercițiu comun de atenție. Tăcerea este tratată ca material artistic. Într-un spațiu construit în jurul muzicii, ea devine brusc perceptibilă: se aud apa, copacii, mișcările și vocile îndepărtate, respirația și prezența celorlalți.

Pentru câteva momente, ceea ce rămâne în centrul experienței este simplul fapt de a fi împreună. Intervenția funcționează astfel ca un contrapunct la energia festivalului. Într-o cultură dominată de accelerare, suprastimulare și consum rapid al imaginilor, actul colectiv de a încetini și de a asculta devine o formă de participare în sine.

Brâncuși Reimagined în cadrul Balkanik Festival – Home of World Music #13 este organizat de Asociația Culturală Metropolis, finanțat de Ministerul Culturii.

Care este programul complet pentru Balkanik Festival, ediția a 13-a

Organizatorii au spus că vor fi două scene, una principală și una din Poieniță. Pe acestea, vor urca mai mulți artiști cu diferite genuri de muzică.

Iată programul complet:

Scena Principală:

Vineri, 28 august

  • 18:00 – Alai Obor – Parcul Tei cu Kristijan Azirović Orkestar;
  • 18:30 – Kristijan Azirovic Orchestra;
  • 20:30 – SHIRAN & BAKAL;
  • 21:30 – Ladaniva.

Sâmbătă, 29 august

  • 17:30 – Romica Puceanu Reimagined;
  • 19:30 – BaBa ZuLa;
  • 21:30 – Taraf de Caliu.

Duminică, 30 august

  • 17:30 – Bubliczki;
  • 19:30 – Cümbüş Cemaat;
  • 21:30 – Zdob și Zdub.

Scena din Poieniță:

Vineri, 28 august

  • ora 16:00 – DJ Set Andrei Constantinescu.

Sâmbătă, 29 august

  • ora 14:00 – DJ Set Andrei Rautu și Cheia Do;
  • de la ora 16:00 – DJ Set DjKeti Lula Baluba.

Duminică, 30 august

  • ora 14:00 – DJ Set Raj și Andreea Pietrosel.

Și pentru că unele dintre cele mai bune întâlniri muzicale se întâmplă tocmai atunci când e loc de improvizație, Balkanik deschide anul acesta și spațiu pentru momente inedite de jam session, au precizat organizatorii într-un comunicat.

Txana Ībã Hunikuîn & guests vor avea un jam session deschis întâlnirilor dintre muzicieni și limbaje muzicale, sâmbătă, de la ora 16:00.

Apoi, duminică, de la aceeași oră, va fi un Jam Session Lăutăresc, în care muzica se construiește pe loc, din schimburi între instrumentiști, teme cunoscute și improvizație.

Cei interesați trebuie să știe că bonamentele sunt disponibile la 180 lei + taxe, în număr limitat, pe LiveTickets și IaBilet. De asemenea, încă este valabilă promoția 3+1 gratuit la abonamente, într-un număr limitat. Există și opțiunea de bilete pe zile, în valoare de 130 lei + taxe.

Vor fi și petreceri în două spații diferite. Iată programul pentru Balkanik After Dark:

Vineri, 28 august – Kundalini Pool Bar (Parcul Studențesc Tei, Strada Oltețului nr 30)

  • De la 23:30, Kottarashky & Sando aduc live în noapte colaje sonore balcanice și acordeon live ale proiectului bulgar. De la 01:00, petrecerea continuă cu Daniel Mitulescu & Radio Barbă – DJ set.

Sâmbătă, 29 august – Forge Bucharest

  • De la 23:30, pe terasă, Ligia Keșișian feat. Lucaz Molinaz, alături de vioară și acordeon, continuă noaptea într-un DJ set world music cu intervenții live. În interior, Valerius (K.not.K) preia pupitrul pentru un set dansant, în paralel.

Acessul la acestea:

  • posesorii de abonament Balkanik Festival au acces gratuit la ambele afterparty-uri;
  • posesorii unui bilet de o zi plătesc 50 lei vineri și 40 lei sâmbătă;
  • pentru cei care vin exclusiv la afterparty, accesul costă 80 lei vineri și 70 lei sâmbătă.

Biletele sunt disponibile platformele: IaBiletLiveTicketsEventim.

Te-ar mai putea interesa și:

Cookies