Blocurile noi, o bombă cu ceas? Ce alte clădiri au probleme grave de siguranță, în afară de Confort

Incendiul de la complexul Confort City de lângă București, dezvoltat de primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, și de fratele acestuia, a ridicat multe semne de întrebare asupra legalității modului în care s-au obținut avizele de construire. Astfel, nu se știe cum a fost avizată mansardarea blocurilor cu materiale ușor inflamabile, iar prefectul județului Ilfov, Florentina Pencea, a declarat că blocurile nu ar fi avut avizele PSI necesare, deci chiar cele referitoare la paza împotriva incendiilor.

Mai mult, siguranța locuitorilor din complex este pusă zilnic în pericol de faptul că blocurile sunt construite în zona de protecție a gropii de gunoi de la Glina. Complexul nu a primit de la Garda de Mediu avizul de funcționare pentru locuințe de persoane, din această cauză, după cum a relatat B365.ro.

Asmita Gardens – probleme grave de rezistență

 Confort City nu este însă singurul complex cu probleme majore de siguranță pentru cei care locuiesc acolo. Asmita Gardens, complexul cu cele mai înalte blocuri de locuit din București, are „probleme grave de rezistență”, conform rapoartelor tehnice.

Este vorba de şapte blocuri turn – cu 17 până la 25 de etaje, măsurând între 66 şi 90 de metri în altitudine şi cuprinzând 758 de locuinţe, care au costat 94 de milioane de euro. În decembrie 2011, dezvoltatorul Asmita Gardens a intrat în insolvenţă, iar azi, apartamentele încă necontractate, aproximativ 350, sunt vândute de un administrator judiciar. 400 de familii locuiesc în complex.

În 2010, dezvoltatorul – firma indiano-britanică Asmita Gardens SRL – a fost dat în judecată de antreprenorul general la şantierului, compania austriacă Strabag, pentru recuperarea unei datorii de 8,2 milioane de euro. Ca să limiteze pretenţiile Strabag, Asmita Gardens a depus în instanţă probe legate de execuţia defectuoasă a clădirilor, relata adevărul.ro.

Tribunalul Bucureşti a dat dreptate dezvoltatorului, iar Strabag a pierdut procesul, în martie 2011. Sentinţa menţionează: „lucrările sunt de o calitate îndoielnică, expertiza tehnică comandată de reclamantă şi realizată de Tecton International revelând vicii ale structurii de rezistenţă şi defecte majore ale betonului încorporat în construcţie. Expertiza a scos la iveală defecte la toate cele 7 turnuri construite de Strabag”.

Expertiza citată de Tribunal a fost realizată de inginerul danez Bjarne Moller Virenfeldt (56 de ani), patron al firmei Tecton International şi fost director general al Ţiriac Imobiliare. În expertiză, Virenfeldt a scris: „Găuri în formă de fagure de miere şi segregare. Calitatea foarte redusă a execuţiei betonării. Daunele necesită lucrări de reparaţie foarte ample”.

Colosul cu picioare de lut

Nici blocurile de birouri nu sunt mai atent construite în București, la un cutremur puternic putând reprezenta o amenințare la adresa persoanelor aflate în clădire sau în preajma ei. Cathedral Plaza, a cărei construcție a fost declarată ilegală de către justiția română, are și probleme grave de construcție, ce o fac nesigură.

O expertiză tehnică realizată chiar de proiectantul clădirii, citată de Arhiepiscopia Romano-Catolică a Bucureștiului, arată că la construcția turnului s-a folosit beton de o calitate inferioară, ceea ce „reprezintă o abatere foarte gravă deoarece stâlpii parterului susţin o clădire de 18 etaje cu o suprafaţă totală de 24.000 mp. şi o greutate de cca 30.000 de tone.” Expertiza mai notează și alte lacune ce ridică semne de întrebare asupra rezistenței clădirii.

Edificiul „este periculos pentru vecinătăţi şi vieţile bucureştenilor, fiindcă a fost ridicat în grabă, folosindu-se materiale de calitate inferioară faţă de ceea ce prevedea caietul de sarcini şi nu au existat lucrări de conservare în cei 2 ani de suspendare a autorizaţiei, fiind expus coroziunii şi intemperiilor de tot felul, iar execuţia a avut multe lacune.” – se arată în comunicatul ARCB remis redacției B365.ro.

„Trebuie precizat că după reluarea lucrărilor (septembrie 2009) ISC nu si-a asumat riscul  participării la controlul lucrărilor ajunse în faze determinante, motivaţia fiind rezultată chiar din concluziile „Expertizei tehnice pentru reluarea execuţiei” întocmită de proiectantul structurii clădirii:

– „(…) în cei doi ani de zile de la emiterea sentinţei de suspendare a lucrărilor (10.07.2007 – septembrie 2009, n.n.) construcţia a fost expusă acţiunilor mediului înconjurător, fără ca vreo măsură de conservare să fie pusă în aplicare” (pag 5, cap. Istoric din raport),

– „Problemele apărute pe parcursul execuţiei: unele abateri de execuţie dincolo de toleranţele admise, cu precădere la verticalitatea profilelor metalice din infrastructură, implicit şi a piloţilor; lipsa de aprovizionare cu diametrul de armături prevăzut în proiect, înlocuite cu alte tipuri de bare, montarea incorectă a unor armături; segregarea betonului; fisuri în planşee; lungimi insuficiente de suprapunere a armăturilor, ancorare necorespunzătoare; probleme de continuitate în zona rosturilor de turnare (pag 30, pct 5.3. din raport),

– „(…) dintr-o eroare de comandă, în stâlpii BAR ai parterului a fost turnat beton clasa C20/25 în loc de C32/40″ (pag. 34 din raport). Turnarea stâlpilor de rezistenţă BAR ai parterului cu un beton de o clasă inferioară C20/25 faţă de propunerea din proiect reprezintă o abatere foarte gravă deoarece stâlpii parterului susţin o clădire de 18 etaje cu o suprafaţă totală de 24.000 mp. şi o greutate de cca 30.000 de tone.

– „(…) încercările realizate de SC IMCOM SRL (laborator de încercări) pe betonul pus în operă au confirmat calitatea inferioară a betonului pus în operă, clasa de beton fiind inferioară celei prescrise„, astfel încât „se pune problema neasigurării valorii coeficienţilor de siguranţă pe care s-a contat în cadrul calculelor de dimensionare a acestor stâlpi” (pag 35 din raport);

– „(…) se pot observa zone incorect turnate din planşeul de peste subsol. Armăturile şi profilele metalice din capitel nu sunt înglobate în planşeu, o parte din armături sunt îndoite sau chiar rupte, profilele metalice şi armăturile prezintă semne de coroziune” (pag 42).

De asemenea, potrivit rapoartelor ştiinţifice („Cercetări asupra vibraţiilor în centrul istoric al Bucureştiului”, realizate în perioada 23.07 – 10.08.2007 de Observatorul de seismologie A. Bina din Italia; Raportul din 11 – 12.09.2007 al companiei americane Emanuel Necula Consulting Engineers şi SC B&J Servproiect SRL din Bucureşti), clădirea de birouri Cathedral Plaza prezintă, în caz de cutremur, un pericol foarte grav pentru Catedrala Sf. Iosif, din cauza vibraţiilor transmise, în raport de natura solului, materialele de construcţie şi vechimea Catedralei.”