Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat

În anii ’60, Blocul Gioconda era cea mai înaltă clădire din București, fiind detronat în 1970 de construirea hotelului Intercontinental. Locul din Piața Națiunilor Unite pe care a fost ridicat Blocul Turn, mândria regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej, are însă o istorie foarte veche, documentată, pe cât de prețioasă, pe atât de neștiută. 

Pe locul unde se află azi Blocul Turn Gioconda a fost Palatul Cantacuzino Brâncoveanu, demolat în martie 1912 ca să fie ridicat Palatul Senatului, “Capitoliul Bucureștilor” niciodată terminat

Nimic din configurația de acum a Pieței Națiunilor Unite nu amintește lungului șir de automobiliști, care se scurg zi și noapte pe malul Dâmboviței, de perioadele de glorie ale acestui vechi pământ bucureștean din mahalaua Sfinții Apostoli.

Fațada modernistă a Blocului Gioconda, placată cu cărămidă aparentă, cu parapetele balcoanelor din sticlă colorată aidoma celor a hotelurilor de pe Litoral, este mereu acoperită de mesh-uri publicitare gigantice.

Fântâna arteziană nu funcționează și doar statuia nefericitului George Em. Lahovary veghează locul. George Em. Lahovary, ziarist conservator, a fost ucis în duel la 29 noiembrie 1897 de Nicolae Filipescu, primar al Bucureștilor, chiar în zona unde se află bustul său cu cișmea. Monumentul a fost amplasat în parcul din fața blocului Gioconda în toamna lui 2007.

Blocul Gioconda oferă un capăt de perspectivă când era privit dinspre Calea Victoriei. Pe măsură ce te apropii de Dâmbovița, clădirea parcă tot crește

O carte foarte frumoasă și profund documentată recuperează întreaga istorie a locului: “Amintirile Bucureștilor. Povestea Giocondei de pe malul Dâmboviței”, semnată de Dan Roșca și publicată de editura Vremea, 2025, în Colecția Planeta București.

În anul 2017, Dan Roșca a fost distins de Academia Română cu Meritul Academic pentru lucrările sale. Scriitorul este un pasionat cercetător al istoriei și culturii Bucureștilor.

“Amețitoarele metamorfoze” ale unui loc istoric. Unde s-a ridicat blocul Gioconda a fost palat princiar, șantier nesfârșit al Palatului Senatului, școală de hoți, cinematograful Gioconda și grădină de vară

Dan Roșca în volum: Să trecem scurt în revistă amețitoarele metamorfoze pe care le suferise, în două secole și jumătate, acest loc: reședință boierească (și chiar domnească), casă de oaspeți, magazin de mașini agricole, atelier de sculptură, institut medical, din nou palat princiar, apoi într-o altă ipostază, șantier al palatului Senatului, sălaș pentru vagabonzi, cerșetori și hoți, pavilion expozițional, librărie, sală de spectacole și conferințe, grădină de vara, magazin de automobile, sala pentru competițiile sportive, sediul unei firme de transport, birou de copiat acte, garaj, teren de fotbal improvizat. (“Amintirile Bucureștilor. Povestea Giocondei de pe malul Dâmboviței”, pg. 202).

Emanuel Bădescu în prefața volumului: Dan Roșca a pus sub lupă un cartier, iar la microscop, destinul unei clădiri din acest cartier: Palatul Cantacuzino-Brâncoveanu. Cu bine cunoscuta-i acribie, îl prezintă de la apariție până la demolare, și de-a lungul existenței sale îi trece în revistă stăpânii, apoi locuitorii ocazionali. Rezultatul este stupefiant prin detalii puțin ori deloc cunoscute.

“Amintirile Bucureștilor. Povestea Giocondei de pe malul Dâmboviței”, invitație la o călătorie în timp

Dan Roșca în volum: Acel loc de pe malul Dâmboviței are o istorie bine documentată de peste trei secole și poartă încă urmele pașilor unor persoane care s-au aflat, la timpul lor, la vârful societății noastre: domnitori, doamnele și domnițele lor, prinți și prințese, prințișori, regi, regine, mitropoliți, miniștri și prim-miniștri, oameni de știință de renume mondial și artiști celebri. (“Amintirile Bucureștilor. Povestea Giocondei de pe malul Dâmboviței”, pg. 223).

În 1708, pe vremea când Bucureștii numărau 20.000 de suflete, Spătarul Toma Cantacuzino își ridica “o casă boierească asemeni unui palat”

Povestea Giocondei de pe malul Dâmboviței începe în mahalaua Bisericii Sfinții Apostoli. Dan Roșca ne invită să închidem ochii spre a ne duce în trecut cu mai bine de trei secole.

La început a fost palatul ridicat de Spătarul Toma Cantacuzino în timpul domniei lui Constantin Vodă Brâncoveanu.

Dan Roșca în volum: Dâmbovița pe vremea aceea: “Malurile ei nu erau deopotrivă de înalte, iar palatul lui Toma era clădit pe unul din acei pinteni de deal. Atunci, orașul era mult mai mic decât îl știm noi. El se întindea cât actuala zonă centrală, dar, chiar și așa, avea “o suprafață disproporționat de mare față de numărul locuitorilor- care avea circa 20.000 de suflete-, întrucât casele erau rare, fiind despărțite de vaste spații neconstruite, pe care se practica agricultura, în grădini, livezi și vii”. (pg.21).

După trădarea lui Toma Cantacuzino, palatul a fost confiscat de Vodă Brâncoveanu și dăruit “coconilor” săi

Toma Cantacuzino nu s-a bucurat mult de palat. Provocând un mare necaz lui Vodă Brâncoveanu, acesta i l-a confiscat împreună cu toate moșiile pe care le avea prin țară. “Toma Slugerul nu se astâmpără, ci, umblă turburând lucrurile împotriva Mariei Sale, intrându-i în cap fumuri și fandacsii de domnie.. turbat, făcând mari și nesocotite cheltuieli, păgubind țara”. (Sursa: “Amintirile Bucureștilor. Povestea Giocondei de pe malul Dâmboviței”, pg. 23).

“Potrivit unor surse, Constantin Brâncoveanu a fost ridicat de trimișii Sultanului din acest palat”. Domnitorul a fost dus la Constantinopol unde a fost decapitat

După ce marele spătar Toma a trădat și a fugit la ruși, Brâncoveanu a dăruit palatul fiilor săi mai mici iar “uriașa casă a devenit palatul coconilor”. Constantin Brâncoveanu a fost mazilit în primăvara anului 1714 și dus la Constantinopol, împreună cu coconii, unde au fost decapitați.

Palatul fost apoi stăpânit de Nicolae Brâncoveanu, vtori-spătar apoi mare comis, mare paharnic, mare logofăt, mare vistier și ban al Craiovei. Apoi de Vodă Bibescu, care a lăsat casa moștenire fiului său, principele George Bibescu-fiul, în ultimii ani de existență ai clădirii proprietar fiind George Valentin Bibescu.

Dan Roșca în volum: Cândva, în perioada 1855-1871, clădirea de pe malul Dâmboviței a suferit transformări radicale, pierzându-și forma complicată de poligon concav, specifică vechilor reședințe boierești. După reconstrucție, clădirea a căpătat “o arhitectură foarte sobră, cu oarecare caracter clasic, cu parter înalt, cu etaj având 13 ferestre la fațadă, cele trei mediane de la etaj fiind încadrate de patru coloane rotunde, sprijinite pe un ieșind de zidărie”. (Capitolul “Palatul în ultimele decenii de existență”, pg. 65).

Palatul Senatului, grandios proiect menit să înfrumusețeze Bucureștiul, început în 1912 și niciodată isprăvit. Edificiul semăna cu Capitoliul american și urma să fie terminat în 1916

Construirea Palatului Senatului din Piața Senatului ( apoi Piața Splaiului și Piața Națiunilor Unite), a fost începută după planurile arhitecților Ernest Doneaud și Dimitrie Maimarolu, câștigătorii concursului de arhitectură. În timpul Primului Război Mondial șantierul a fost oprit, în 1929 au început din nou lucrările iar la începutul anilor ’30 au fost iarăși sistate din lipsă de fonduri.

Dan Roșca în volum: Eșecul construirii palatului Senatului nu reprezenta un caz unic. De exemplu, nici Primăria Capitalei, nici Ministerul Justiției și Ministerul de Finanțe nu au – iar unele din ele nici nu au avut vreodată- localuri construite numai pentru ele, funcționând în clădiri care inițial avuseseră altă destinație.

În august 1959, Informația Bucureștiului își anunța cititorii că, în cel mai scurt timp, în Piața Splaiului-acesta era noul nume pe care îl primise spațiul generos de pe malul Dâmboviței-, pe locul vechii clădiri ce găzduise Cinematograful Gioconda, teatrul și sala pentru competiții sportive, va începe construirea unui ansamblu alcătuit din patru blocuri de locuințe.

Clădirea centrală avea să fie un gigantic bloc-turn cu 17 etaje, iar cele patru imobile urmau să adăpostească, în total, peste 300 de familii. Niște blocuri “pe ruinele unor temelii masive și abandonate”. Cine ar fi crezut?

Dan Roșca în volum: Planurile viitoarei construcții -pentru realizarea căreia s-au folosit tehnologii inovative și moderne, cum ar fi instalațiile pneumatice pentru urcarea betonului la înălțimi de zeci de metri-, au fost întocmite de inginerii și arhitecții de la Institutul Proiect București. Ei au denumit acel ansamblu de clădiri Gioconda: “Numele nu era nou, l-au preluat de la un cinematograf improvizat în trecut pe aceleași temelii”, explica cititorilor un ziarist.

“Deși, conform proiectului, complexul de locuințe Gioconda era alcătuit din patru clădiri, cele trei blocuri laterale erau mai scunde (cu 6 niveluri) și erau situate, în forma unui careu deschis spre Dâmbovița, în jurul celui înalt, care în total avea 19 niveluri și o înălțime de circa 60 m”

Dan Roșca în volum: La parterul imobilelor erau prevăzute încăperi pentru 11 magazine. Totodată, Piața Splaiului urma să fie înfrumusețată cu ample spații verzi-ce trebuiau să se întindă, păstrând neatinsă Biserica Sf. Spiridon Vechi, și pe locul fostei Administrații Financiare și al Teatrului de Operetă, condamnate la demolare-, având în centru o fântână arteziană.

“Fântâna arteziană, înconjurată de un spațiu verde circular și atent îngrijit, a fost construită chiar în mijlocul planșeului de beton pus peste Dâmbovița, și ea a rămas acolo, ocolită de mașinile ce traversau apa, două decenii și jumătate”

Dan Roșca în volum: Lucrările, încredințate Întreprinderii de construcții montaj nr. 2, au început de îndată. În septembrie 1959 a fost demolată “toată șandramaua vechiului cinematograf Gioconda”- “o construcție șubredă deoarece amenința să se dărâme peste spectatori”, care atunci adăpostea, într-o aripa a ei, magazia de decoruri a Teatrului de Operetă, ce funcționase în locul Operetei pe Splai. (pg. 206).

În timpul săpăturilor pentru consolidarea fundațiilor a fost descoperită o baie domnească din timpul lui Constantin Brâncoveanu

Dan Roșca în volum: Blocurile aveau să fie proiectate exact “pe temeliile proiectatului palat al Senatului de pe vremuri” și pe terenul fostei Grădini Gioconda.

Lucrările propriu-zise de construcție au fost un pic întârziate și de altceva: în timpul săpăturilor impuse de consolidarea fundațiilor ce trebuiau să susțină o structură colosală ca dimensiuni și greutate, în subsolul clădirii Senatului ce n-a mai fost isprăvită niciodată au ieșit la iveală rămășițele unei construcții circulare, ce era pardosită cu lespezi de piatră de mari dimensiuni, pe care unii arheologi au considerat-o a fi o baie, în stilul celor de acum câteva secole, iar alții au socotit-o un havuz, întrucât se afla pe locul unde fuseseră grădinile palatului.

Dan Roșca în volum: Cercetările-coordonate de Panait I. Panait, pe atunci muzeograf la Muzeul de Istorie a orașului București- au dus în final la concluzia că, după înfățișarea zidurilor, era vorba despre camera unei băi ce data din secolul al XVIII-lea.

Acea descoperire nu i-a mirat prea tare pe specialiști, întrucât ei știau că, încă de acum câteva veacuri, toate casele marilor boieri-la fel ca și Palatul Domnesc-erau prevăzute cu băi, iar palatul brâncovenesc, fiind amplasat chiar pe malul râului, ar fi putut beneficia foarte lesne de apa necesară igienei personale.

În imediata vecinătate a băii propriu-zise s-au descoperit resturile unui interesant sistem de alimentare cu apă, dar și ale unui cuptor pentru încălzirea sa. (pg. 206).

“Vestigiile vechii băi fuseseră descoperite încă din 1912, când se săpase pentru temeliile palatului Senatului iar acei constructori le lăsaseră neatinse acolo, în subsolul clădirii”

Dan Roșca în volum: În luna iunie 1960, constructorii au terminat de placat cu cărămidă aparentă fațada superioară, în iulie blocul “s-a dezbrăcat de schele”, iar în august specialiștii de la “Granitul” au început să aplice pe zidurile de la parter panourile de marmură fabricate de întreprindere.

Tot în august se planificase ca, spre sfârșitul anului, în noua clădire din Piața Splaiului să fie amenajată o bucătărie de bloc. La parterul blocului turn din Piața Palatului R.P.R și a celui de pe strada Rosetti existau deja asemenea bucătării populare.

Bucătăria populară oferea, pe baza unui abonament care costa doar 49 de lei pe săptămână, semipreparate (carne, zarzavaturi, gata porționate în coșuri de plastic) pentru gătit ciorbe, supe și borșuri așa încât “nu vă rămâne decât să le fierbeți acasă”.

În noaptea revelionului, la blocul turn din Piața Splaiului a cântat muzica, s-au ciocnit pahare de vin. În apartamentele din blocurile de contur locatarii au petrecut primul lor revelion în case noi. Funcționează instalația de încălzire, până la etajul 7 totul e gata, s-au montat obiectele electrice și sanitare, scria Informația Bucureștiului.

Dan Roșca în volum: În ianuarie 1961, se pregătea deschiderea, la parterul clădirii, a două magazine de galanterie pentru femei și bărbați, ca parte a unui nou complex comercial ce avea să cuprindă, între altele, și un magazin alimentar, unul de legume și fructe, unul de pâine și unul de carne.

Camerele blocului sunt foarte mici, aceasta se poate constata și din exterior, observând cât de apropiate sunt ferestrele, prin ziare apăreau anunțuri “schimb garsonieră frumoasă, Gioconda-Operetă-contra garsonieră tot centrală”.

În Blocul Gioconda s-a deschis un magazin cu autoservire, o florărie amenajată cu mult bun gust “întrucât avea montată o oglindă pe peretele central al încăperii” și o unitate a rețelei alimentare Gospodina.

În iunie 1964, în bloc s-a deschis magazinul Mercur, specializat în livrarea la domiciliu a alimentelor, pe baza de solicitări telefonice, “valoarea minimă a unei comenzi trebuia să fie de 60 de lei”. Toate finisările exterioare s-au încheiat în august 1961.

“Un ziarist aprecia că blocul-turn este atât de înalt, încât “cerbul carpatin s-ar simți foarte bine pe culmile lui, iar vulturul pleșuv s-ar crede pe crestele temerare ale Retezatului”

Farmecul noii Gioconde constă nu numai în silueta sa zveltă și în vestmântul de cărămidă ivorie, ci și în perspectiva urbanistică pe care o creează acestui colț al orașului, scriau ziarele.

Concursul organizat în 1965 de Informația Bucureștiului pentru cea mai reușită fotografie cu realizările ultimilor ani în orașul nostru a fost câștigat de cea reprezentând blocul turn Gioconda.

Descoperiți cartea și veți afla întreaga și fascinanta poveste a Palatului Cantacuzino-Brâncoveanu și a blocului Gioconda, reper al Bucureștiului.

Emanuel Bădescu în prefață: Dan Roșca nu enumeră pur și simplu, ci investighează ca un detectiv, palatul Cantacuzino-Brâncoveanu fiind privit din perspectiva unei ființe care are parte de bucurii și disperări, însănătoșiri după boli grele și o bătrânețe plină de griji, urmată de un deces lipsit de glorie, mormânt fiindu-i trecerea în anonimat.

Înclin să cred că a fost ucis de absența recunoștinței față de trecut a bucureștenilor, că restaurat ar fi putut să ne bucure și astăzi cu prezența sa în peisajul mult prea eclectic al Capitalei.

Trecutul a fost șters, ca și cum nu ar fi existat niciodată. Din fericire, i-a făcut dreptate Dan Roșca, înviindu-l în detalii pe care numai el știe să le aducă la lumină și să le pună laolaltă cu meticulozitate de grămătic, în această “poveste a Giocondei de la malul Dâmboviței”.

„Blocul Gioconda” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”

• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care