Blocul ARO – Patria, prima clădire modernistă din București cu care Horia Creangă i-a tulburat teribil pe bucureștenii vremurilor sale

06 apr. 2024
21017 afișări
Blocul ARO - Patria, prima clădire modernistă din București cu care Horia Creangă i-a tulburat teribil pe bucureștenii vremurilor sale
Blocul ARO - Patria, prima clădire modernistă din București cu care Horia Creangă i-a tulburat teribil pe bucureștenii vremurilor sale | Sursa foto: Bucureștiul meu Drag

Blocul ARO fost prima mare clădire modernistă din București, opera arhitectului Horia Creangă, care a povestit că a conceput proiectul într-o noapte și a fost ridicat pe locul superbei case a lui Alexandru Marghiloman.

Cclădirea impunătoare care a devenit faimoasă pentru cinematograful ARO/Patria, pentru celebrul bar „Melody”, dar și pentru controversele și criticile pe care nepotul lui Ion Creangă le-a primit după ridicarea sa.

După Marea Unire, Bucureștiul se afla în plin proces de modernizare și înnoire, de aliniere la cele mai noi tendințe în materie de arhitectură și de estetică, dictate de marile orașe europene. Așa se face că în perioada interbelică încep să apară în Capitală primele imobile moderniste, realizate de o generație de arhitecți români tineri, proaspăt întorși de la studii din marile capitale europene. Tonul este dat de arhitectul Marcel Iancu, sub a cărui supraveghere apar primele imobile moderniste în perioada 1926-1927. La scurt timp, curentul modernismului este preluat de arhitectul Horia Creangă, care realizează în 1929 clădirea-manifest a mișcării moderniste în București – blocul ARO, care contribuie considerabil la definirea bulevardului Magheru, care a adunat laolaltă în anii ce au urmat unele dintre cele mai impunătoare și moderne clădiri ale Bucureștilor.

Blocul ARO, ridicat pe locul superbei case Marghiloman

Înainte ca blocul ARO să existe, pe bulevardul Tache Ionescu (Magheru de astăzi), la intersecția cu strada D. A. Sturdza (Arthur Verona în prezent), se afla casa fostului prim-ministru al României, Alexandru Marghiloman, o figură importantă în istoria modernă cu o locuință pe măsură.

Ridicată la începutul anilor 1910 de marele arhitect Petre Antonescu, clădirea stârnea admirație în rândul bucureștenilor, care o asemănau cu superbele imobile din Paris și care o alintau „Micul Luvru”. După moartea lui Marghiloman, clădirea este vândută în 1925 societății Cristea, care vindea automobile de lux și care a inaugurat aici o „Expoziție de Automobile”, un strămoș al showroom-urilor din ziua de astăzi. În cele din urmă, imobilul a fost demolat în aprilie 1931 pentru a face loc blocului ARO.

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.
Sursa foto: Facebook / Radu Tutu

Blocul ARO, proiectat de Horia Creangă într-o noapte și contestat de bucureșteni

Terenul pe care se afla casa Marghiloman a fost achiziționat de compania Asigurarea Românească, ce își avea sediul la acea vreme pe strada Ion Ghica, în palatul „Asigurarea Românească”, realizat de arhitectul I. Niga și inginerul Gh. Ignat și inaugurat la 20 noiembrie 1927.

În 1929, compania organizează un concurs public de proiecte pentru a construi un nou sediu, impunător, în „buza” uneia dintre șoselele principale din centrul Bucureștiului. Concursul de proiecte a fost câștigat de echipa arhitecților Horia Creangă, Ionel Creangă și Lucia Dumbrăveanu, potrivit Via București. În aceeași sursă găsim mărturia nepotului lui Ion Creangă, Horia, care a coordonat proiectul și care a povestit că a realizat planul blocului ARO „într-o noapte, dintr-un tot, ca în vis, în forma, volumetria pe care o vedem. Ulterior s-au ivit greutăți considerabile ca să încadrăm imobilul în plafonul financiar foarte limitat al clientului.”

Fiind un concept nou în București, imobilul ARO a stârnit controverse printre bucureșteni, care puneau la îndoială estetica modernistă și locul ei pe una dintre arterele-cheie din Capitală. Arhitecta Henriette Delavrancea, fiica lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, fostul primar al Bucureștiului, se declara nemulțumită de aspectul blocului ARO, spunând că „aceste masive arhitecturale cântăresc greu … turnul robust de asemenea … Omul seamănă cu arhitectura pe care o face.” Între timp, pictorul Bogdan Catul critica fațadele blocului ARO, spunând că în realizarea acestora Horia Creangă a fost cel mai probabil influențat de vreun modernist”.

Blocul ARO, o prezență impunătoare în centrul Bucureștiului

Compania de asigurări ARO i-a cerut lui Horia Creangă în urma câștigării proiectului să ridice o clădire multifuncțională în centrul Bucureștiului – cu locuințe, birouri și un cinematograf la parter. Clădirea este alcătuită din două aripi, ce au în componență corpuri de patru, șapte și zece etaje. Lucrările la primul imobil-turn din zonă au durat doi ani, din 1929 în 1931. La bulevard, clădirea are corpuri de șapte etaje, spre strada Arthur Verona de patru etaje, iar ultimele două etaje sunt retrase spre centrul clădirii. Între timp, turnul din centru este alcătuit din 10 etaje plus parter.

Pe lângă faptul că bugetul companiei „Asigurarea Românească” era limitat în comparație cu ceea ce presupunea proiectul, în România începea să își facă efectul Marea Criză ce pornise în Statele Unite în 1929. Astfel, Horia Creangă a fost nevoit să facă o serie de concesii în planurile sale, astfel că au fost eliminate mai multe finisaje costisitoare din interiorul și din exteriorul clădirii, și au fost îndepărtate elemente care ar fi contribuit la o mai bună cursivitate și o trecere mai naturală de la holurile și coridoarele blocului în apartamente. Blocul ARO are trei intrări, dintre care două de pe strada Arthur Verona, și una dinspre bulevardul Magheru, mică ce poate trece ușor neobservată din cauza spațiilor comerciale. Acestora li s-a adăugat începând cu 16 ianuarie 1935 cinematograful ARO, realizat sub coordonarea arhitectului Haralamb Georgescu.

Sala cinematografului, cu ale sale 1.200 de locuri, cu instalația de aer condiționat, dar și cea de electricitate, era una dintre cele mai moderne din întregul București. Din păcate, sala nu a fost îngrijită corespunzător de-a lungul anilor, astfel că finisajele originale, de marmură, au fost stricate și înlocuite cu altele, mai ieftine și de calitate îndoielnică.

Din păcate, blocul ARO a căzut pradă uitării…

Cu timpul însă, blocul ARO pare că a fost dat uitării, ajungând într-o stare avansată de degradare, fiind în prezent încadrat în categoria I de risc seismic. Zidurile sunt scorojite, cu multe bucăți de tencuială căzute, cu zeci de semnături și desene graffiti.

Cinematograful ARO, care a găzduit în perioada de aur a sa concerte ale marelui George Enescu, piese de teatru dar și manifestații politice pe rând, ale Germaniei naziste și apoi ale comuniștilor, a fost redenumit după instaurarea regimului totalitar în cinematograful Patria. Tot în perioada comunistă, a rămas celebru barul de la subsolul cinematografului – Melody – unde aveau loc unele dintre cele mai cunoscute petreceri din tot Bucureștiul.

Citește și:

Cookies