Bistroul ciudățel din București cu cămara într-un Porsche Cayenne. KiCEN Snek Bar și Băcănie

Salutare și bun venit la Mănânc pentru tine. Zilele astea, atât de tare visam la o ciorbă bună, încât mi s-au umflat țâțele de poftă. Și dă-i și răscolește internetul de-a lungul și de-a latul după o crâșmă cu ciorbe bune. Pentru că, sincer să fiu, nu m-a atras niciodată faimoasa Ciorbărie. O fi bună, sau nu, mie nu-mi vine să intru. Mă strânge-n spate când citesc Ciorbărie. Mă rog, și din click în click, din vorbă-n vorbă, am aflat de KiCEN Snek Bar și Băcănie, care are și divizie de ciorbe, cu pagină separată de Facebook, activitatea principală fiind, pare-se, livratul de ciorbe prin Glovo. Pfai, și câte ciorbe face Kicen: de perișoare, de burtă, de pui, de lobodă, de fasole cu afumătură, de toate alea. Conform pozelor din social media, nici celelalte preparate nu par de lepădat, așa cum se poate observa și în meniu.

KiCEN, Snek Bar și Băcănie. Str. Carol Davila nr. 3

E duminică, ora 19, și ce-mi zic? hai, bă, la Kicen. Iote ce frumos e afară, Soarele sus pe cer, golden hour, perfect pentru o plimbare gastronomică în Cotroceni, la Kicen Snek Bar și Băcănie, la o ciorbă de burtă și ce-oi mai găsi pe acolo, un felul doi interesant, un dulcic în mijlocul chiaburiei de Cotroceni, ceva.

La fața locului, pe Str. Carol Davila 8, am găsit Kicen, acest bistro/”restăurănțel-ish” la parterul unei clădiri superbe, pe o stradă îngustă, intens circulată și destul de zgomotoasă. Kicen este, de fapt, o bucătărie cu terasă. Pentru a mânca, trebuie să iei loc la masă, pe terasă, pentru că interiorul este extrem de mic și este folosit în totalitate pe post de bucătărie. Pe scurt, e o terasă de cartier, la stradă. Fotografia de mai sus este făcută într-un moment extrem de prielnic. De obicei, mașinile parchează jumătate pe trotuarul din fața localului, pentru că…Cotroceni.

Încă ceva: chiar și-acum, în timp ce scriu, sunt puțin confuz și nu știu ce să simt sau să cred despre aceste pungi de snacksuri atârnate în vitrina bistroului, ca la magazinul comunal de la țară. Oare de aici vine Snek Bar (KiCEN Snek Bar și Băcănie)? E o ironie? Sunt puse la mișto? Serios, ce e? Parcă nu se pupă cu preparatele la 50 de lei. Partea de băcănie nu (mai) există. A rămas doar în denumire. Cică, ar fi fost la un moment dat un fel de aprozar cu care împărțeau spațiul, dar s-a cam închis.

Fă, Doamne, din Porche – cămară

De pe terasa Kicen, observ un Porche Cayenne cu etriere galbene, părăsit, parcat chiar peste drum, cu roțile dezumflate, având tot felul de chestii depozitate în el. Cartoane, pahare, șervețele, multe lucruri random aruncate înăuntru. Zic, ia uite, dom’le, până și homleșii din Cotroceni trăiesc în opulență. Supriză! Chelnerița Kicen deschide o portieră și se servește cu câteva pahare/șervețele din Porche. Jeepul e folosit pe post de cămară/spațiu de depozitare. Am trăit s-o văd și pe asta. Am rămas paf! Câte bistro-uri din România au un Porsche Cayenne pe post de cămară? ZERO! ZE-RO.

Am venit pentru ciorbe, am mâncat obrăjori de porc confiați și ton roșu

Socoteala de-acasă…

Cu siguranță duminică seara nu e un moment propice pentru a mânca la Kicen, pentru că ciorbe nu mai aveau deloc, plăcintă de casă nu, aia nu, aia nu, aia nu. Dar dacă tot am bătut drumul, am mâncat pentru tine:

• Obrăjori de purcel confiați, cu piure de țelină și conopidă crocantă | 49
• Ton roșu la tigaie cu spanac sotat, semințe de pin coapte, dovleac plăcintar și piure de țelină | 47

Judecata de Apoi

Obrăjori de purcel confiați, cu piure de țelină și conopidă crocantă 

Ceva e greșit în tot acest peisaj Kicen. Până să ajungă obrăjorii, am fost tentat să părăsesc localul de cel puțin 5 ori. Ba din cauza meselor neclăite, cu pahare nestrânse, ba din cauză că eram flancat de mașini parcate pe trotuar, ba din cauza traficului, ba din cauza zgomotului sau a lipsei de preparate din meniu…

Dar obrăjorii n-au nici o vină. I-am mâncat pe repede înainte din cauza celor de mai sus. Altfel, un preparat bine gătit, gustos, frumos aranjat în farfurie, cu grijă, însoțit de un piure de țelină adus până aproape de consistența unei spume delicioase. Conopida murată face casă bună cu obrăjorii confiați. Vine cu doza aia de acreală fină, puțin salină, care să întregească dumicatul. Printr-o conjunctură, am primit și vreo câteva felii de gogoșari murați. N-ai cum să nu iubești gogoșarii murați. Fotografia cu secțiunea transversală prin obrajori nu minte. Foarte bun preparatul.

Ton roșu la tigaie cu spanac sotat, semințe de pin coapte, dovleac plăcintar și piure de țelină

De fiecare dată când merg să mânânc undeva, îmi iau un ajutor de nădejde: ovo – lacto – vegetarianul familiei (soția) pe care experimentez tot ce înseamnă preparat fără carne. După câteva înghițituri, concluzia a fost clară: tonul e peste obrăjori. O adevărată friptură de pește gătită ca la carte, asezonată cu spanac sotat și ceva sparanghel la fel de sotat și dumnealui. Din nou, am apreciat atenția deosebită acordată platingului. Realmente o surpriză plăcută. Un preparat frumos, foarte gustos și repetabil oricând, la orice oră. Merită toți cei 47 de lei. Nu mi se pare scump, mai ales pentru zona Cotroceni.

Total Kicen: 96 de lei.

O să mai mănânc pentru tine de la Kicen: nu.

De menționat că POS-ul nu funcționa și a trebuit să plătesc prin transfer bancar. Se poate achita și cu Revolut. Am primit bon fiscal, deci chestia cu POS-ul se prea poate să fi fost o defecțiune tehnică de moment.

De ce nu voi mai mânca la Kicen? Deși cele două preparate au fost fost gustoase, nu pot spune că locul/locația în sine m-a dat pe spate. Mi-a dat senzația că vrea să fie câte un pic din toate, un fel de shaorma. Pas. Există multe alte locuri în București unde de 50 de lei primești și atmosfera pe care o meriți/cauți: liniște, verdeață, aer curat, umbră, ș.a.m.d. Pentru mine, contează foarte mult.

Să ne fie de bine. Am mâncat și azi pentru tine.