Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat

16 mart. 2022
10611 Afișari
Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
O fotografie uimitoare ne arată că pe locul statuii lui Mihai Viteazul se afla Biserica Sf Sava; Palatul Universității din București va fi consolidat și restaurat până în anul 2027. Foto credit Art Historia.

În anul 2020, Universitatea București anunța pe site-ul său oficial că Palatul Universității va intra într-un amplu proces de consolidare și restaurare. Lucrarea s-ar fi făcut cu aproape 446 de milioane de lei și urma să fie terminată în 60 de luni. Nu s-a întâmplat nimic. De curând, Ministerul Dezvoltării a anunțat același lucru: gata, e ca și făcută, Universitatea va fi consolidată și restaurată cu 317 milioane de lei și va fi terminată în anul 2027. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect dedicat patrimoniul orașului, vă spun ce s-a demolat ca să fie construită prima Universitate din București, Triumful Științelor.

universitatea, bucuresti, cu, biserica, sf, sava
Pe locul in care vedem astazi Universitatea Bucuresti se afla Academia Sf Sava. In fata ei era Biserica Sf Sava, chiar unde acum se afla Statuia lui Mihai Viteazul. Foto credit Art Historia.

La începutul lunii martie, 2022, ministrul Cseke Atilla a anunțat semnarea contractului pentru restaurarea și consolidarea Palatului Universității din București: „Este cel mai mare proiect din domeniul cultural educațional pe care îl va implementa Ministerul Dezvoltării”.

Iar la începutul anului 2023, la Palatul Universității au început mult, mult, îndelung așteptatele lucrări de consolidare și restaurare.

universitatea, bucuresti
2011, Bucuresti, Piata Universitatii in timpul lucrărilor pentru parcarea subterană. Descoperirile arheologice au scos la ivealaă zidurile Bisericii Sf Sava.

Pentru București și pentru România, Universitatea nu este doar o clădire monumentală, ci un simbol al libertății de gândire și de exprimare, locul în care s-au adunat românii în 1989 ca să scape de comunism, bastionul înțelepciunii ocupat de mineri în anul 1990 și Piața în care bucureștenii au ieșit în orice moment de cumpănă pentru democrație din istoria noastră recentă.

Un Palat istoric, „cel mai important bastion al apărării valorilor libertății și democrației”

Marian Preda, Rector UB: „Clădirea Palatului Universității este cea mai mare și mai încărcată de istorie clădire din patrimoniul Universității București. Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, Palatul Universității din București este nu doar cea mai mare clădire de educație din România, ci și cel mai important bastion al apararilor valorilor libertății și democrației”.

piata, universitatii, sf, sava, biserica
Biserica Sf Sava inainte sa inceapă lucrările la Palatul Universitații Bucuresti. Foto credit Muzeul Municipiului Bucuresti.

Universitatea București a fost și este centrul cultural al poporului român, Kilometrul 0 al apărării democrației și libertății românilor”

Marian Preda, Rector UB: „Așa cum putem remarcă și astăzi, așa cum am remarcat și la Revoluția din decembrie 1989 sau la mineriadele și protestele profesorilor și studenților din primăvara anului 1990, este important să ne apărăm permanent valorile democratice. De 328 ani, de la înfințarea Academiei Domnești a lui Constantin Brincoveanu, acest spațiu a fost centrul cultural al poporului român și kilometrul 0 al apărării democrației și libertății românilor. Astfel, renovând Palatul Universității din București omagiem și valorizăm toată această istorie de prea multe ori neglijată a luptei societății românești pentru valorile societății deschise”.

piata, universitatii, 1990
1990, Piata Universitații. „Astfel, renovând Palatul Universității din București omagiem și valorizăm toată această istorie de prea multe ori neglijată a luptei societății românești pentru valorile societății deschise”. Foto credit Agerpres, Codruța Drogescu.
Universitatea București a fost ridicată pe ruinele Academiei Domnești

Proiectul „Universitatea București” prevede restaurarea învelitorii acoperișului și a șarpantelor, a fațadelor, inclusiv a tâmplariei exterioare. Vor fi făcute modificări funcționale, vor fi restaurate finisajele interioare și vor fi reabilitate instalațiile. De asemenea, proiectul include consolidarea vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal. Prin aceste acțiuni de restaurare vor fi puse în valoare ruinele Academiei Domnești pe care este ridicată clădirea Palatului Universității.

frontonul, universitatii, bombardamente, 1944
Universitatea Bucuresti a fost bombardată de Aliați in anul 1944. Foto credit Muzeul Municipiului Bucuresti.
„La coada calului”, chiar pe acel loc, se afla Biserica Sf Sava

Puțini dintre cei care-și dau întâlnire la „coada calului” știu că pe locul unde se află acum statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul exista un străvechi lăcaș de cult, Biserica Sf Sava. A fost construită într-o primă fază de Pârcalabul Andronache, la sfârșitul secolului al XVI-lea, începutul secolului al XVII-lea, și refăcută din temelie de Domnitorul Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea a adăpostit prima Școală Superioară de învățământ din Țara Românească, întemeiată de Șerban Cantacuzino. Ca să facă loc Universității și tăierii Bulevardului ce urma să lege Estul cu Vestul Bucureștiului, mănăstirea a fost demolată între anii 1869-1870.

universitatea, bucuresti, santier
Ca să facă loc Universității și tăierii Bulevardului ce urma să lege Estul cu Vestul Bucureștiului, mănăstirea Sf Sava a fost demolată între anii 1869-1870. Foto credit Muzeul Municipiului Bucuresti.
Biserica Sf. Sava a fost demolată ca să facă loc Bulevardului care trece prin fața Universității București 

Dr. Cezara Mucenic: „Încă din perioada când se construia monumentala clădire a Universității, era evident că nu se mai putea accepta să se ajungă la ea pe căi ocolite. În anul 1856, Consiliul Comunal decide „deschiderea unui Bulevard în centrul capitalei începând din strada Colței pe dinaintea Academiei și trecând prin curtea Mănăstirii Sărindar și răspunzând în strada Brezoianu. Deci, tăierea unei străzi drepte, ample, primul bulevard deschis în oraș: Bulevardul Academiei (uneori numit și Bulevardul Universității), ce avea fața orientată către sud. El trebuia să ofere legătura între Podul Mogoșoaiei și strada Colței și să lase liber spațiul necesar pentru perceperea noii clădiri. Se continua spre Vest cu Bulevardul Elisabeta (1865-1870) numit astfel în cinstea Primei Doamne a țării”, Cezara Mucenic, „Străzi, Piețe, Case din Vechiul București”, Editura Vremea XXI, 2004.

universitatea, bucuresti, 1990
Piata Universității in 1990, aici fotografiata de japonezul Norihiro Haruta care-a vizitat orasul imediat dupa Revolutie. Foto credit Norihiro Haruta.

Despre cine este Dr. Cezara Mucenic și despre arhiva sa extraordinară am scris aici. Pentru realizarea Palatului Academiei ( al Universității) au fost demolate toate construcțiile de pe teritoriul mănăstirii Sf Sava, întrucât arhitecții își doreau „realizarea unei piețe urbane care să permită punerea în valoare a noului edificiu”.

Orăscu și Benisch, arhitecții care au construit impozanta clădire, „neîntrecută în București de nici o alta”

Proiectul de arhitectură al Universității a fost semnat de Alexandru Orăscu (1817-1896), primul arhitect cu studii la Munchen și Berlin și Carol Benisch cu studii la Viena, printre altele arhitectul Eforiei Școalelor.

Dr. Cezara Mucenic: „Impozanta clădire, neîntrecută de nici o alta din București și din toată Țară Românească existentă în acea vreme, se va ridica în perioada 1857-1869. Proiectul arhitectului Alexandru Orăscu, „ opera sa cea mai de seamă”, era o clădire oblongă cu parter și două etaje, în stil neoclasic de factură germană. Centrul său de interes era traveea de mijloc tratată la nivelul superior ca un templu antic. Aceasta avea „corpul în decroș (..) cu o frumoasă colonadă ionică încoronată cu un fronton triunghiular, decorat cu ample reliefuri. Partea sculpturală lucrată cu pietrărie de la Sascut, adusă de la Pesta, a fost realizată de sculptorul Karl Storck, ajutat de elevul sau Paul Focșăneanu. Subiectul alegoric, având în centrul compoziției pe zeița Înțelepciunii Atena, era tratat într-o manieră clasică corespunzătoare tonului întregii clădiri”. Cezara Mucenic, „Străzi, Piețe, Case din Vechiul București”, Editura Vremea XXI, 2004.

universitatea, bucuresti, interbelic
Universitatea Bucuresti in perioada interbelică.
Pe ruinele Sf Sava, acest loc atât de scump oricărui român ce știe puțină carte, se aridică cu iuțeală Palatul Academiei Române”

Dr. Cezara Mucenic: „În ziua de 4 iulie 1864, prin Decret Domnesc, se înființează Universitatea având trei facultăți: litere, drept și științe. În decembrie 1869, noul Principe al României, Carol I va inaugura oficial clădirea Academiei Universității. Anticipând momentul 1869, Vasile Boerescu, directorul general al Școalelor spunea în 1859: Pe ruinele Sf Sava, acest loc atât de scump oricărui român ce stie puțină carte, se aridică cu iuțeală Palatul Academiei Române, a venit timpul când instrucțiunea să-și aibă un palat”Cezara Mucenic, „Străzi, Piețe, Case din Vechiul București”, Editura Vremea XXI, 2004.

interior, universitatea, bucuresti
Interior Universitatea Bucuresti, in perioada interbelică. Foto credit UB.
 Arhitectul Carol Benisch a fost decorat de Papa de la Roma pentru lucrările sale la Catedrala Sf Iosif

Proiectul Universității a fost semnat și de arhitectul Carol Benisch. Lucrările lui Benisch au constituit temă de cercetare pentru d-na Dr. Oana Marinache; în anul 2015 a publicat cartea „Carol Benisch”, Editura Istoria Artei, București, 2015. Carol Benisch (1820-1896), născut în Imperiul austriac, într-o zonă care astăzi aparține Republicii Cehe, a ajuns în București la vârsta de 25 de ani – în anul 1847- și a fost angajat în serviciul public al Țării Românești, ca “arhitecton” mănăstiresc. Printre multele sale lucrări memorabile, Benisch este arhitectul care a continuat șantierul Catedralei romano-catolice Sf. Iosif, pentru care a fost decorat de Sfântul Scaun, și a fost implicat în reconstruirea bisericii Domnița Bălașa și a Spitalului Brâncovenesc.

Dr. Oana Marinache: “În anul 1857 se începe achiziționarea terenurilor din zona bisericii și a fostului colegiu Sfântul Sava pentru crearea zonei viitorului șantier al Palatului Academiei. În zece octombrie 1857 caimacanul Alexandru Dimitrie Ghica pune piatra de temelie a noului edificiu, ce va fi construit în următorul deceniu, desigur cu unele întreruperi”. Dr. Oana Marinache,Carol Benisch”, Editura Istoria Artei, București, 2015.

Universitatea avea și apartamente pentru conducere, camere pentru servitori, plus 3 camere de arest pentru studenții obraznici

Dr. Oana Marinache: “ Arhitectul Alex Orăscu înaintează și programa proiectului încăperilor de la parter: vestibul, scările principale, coridoare, intrarea la sala de fizică și chimie, depozite, sala de experiențe, săli de clasa, sala de adunare a profesorilor, camera paznicului, apartamentul subdirectorului (4 camere), cancelaria Eforiei Școalelor, 3 camere de arest, camere de servitori. La etaj se proiectau: vestibul, sala de ceremonii și examene, galerii de comunicație, săli de clasă, facultatea de ingineri, apartamentul directorului, iar la etajul doi (mansardă) 3 săli pentru cursul de pictură, 3 pentru cursuri libere și depozite. Devizul aproximativ al lucrărilor este co-semnat de arhitecții Schlatter, Benisch și Orăscu”. Dr. Oana Marinache,Carol Benisch”, Editura Istoria Artei, București, 2015.

universitatea, bucuresti, interbelic
Universitatea Bucuresti in perioada interbelică. Foto credit Muzeul Municipiului Bucuresti.
Marea majoritate a antreprenorilor implicați erau de origine germană/austriacă și, uneori, poate chiar cu origini evreiești”

Dr. Oana Marinache: “Chiar și după studiul nenumăratelor dosare, este dificil de apreciat contribuția fiecărui arhitect în etapele de lucru. O concluzie este că toți au fost implicați în dirijarea lucrărilor, în diferite etape și la diferite părți ale clădirii. Marea majoritate a antreprenorilor implicați erau de origine germană/austriacă și, uneori, poate chiar origini evreiești. Anul înființării a fost considerat 1864, când Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat un decret-în 4/16 iulie- prin care a reunit în cadrul Universității Facultatea de Drept, de Științe și Facultatea de Litere și Filozofie. Anul nu marchează însă finalizarea lucrărilor la clădire”. Dr. Oana Marinache,Carol Benisch”, Editura Istoria Artei, București, 2015.

universitatea, bucuresti, 1990
Universitatea in ianuarie, 1990, aici fotografiata de japonezul Norihiro Haruta care-a vizitat orasul imediat dupa Revolutie. Foto credit Norihiro Haruta.
Arhitectul Carol Benisch a garantat contractul de ridicare a Universității București cu proprietatea sa din Herăstrău

Cert este că Benisch a semnat un contract pentru cele două vestibule și frontonul din centrul clădirii Universității București, un altul pentru pentru salonul de ceremonii, amfiteatrul de chimie și două săli de dedesubt și unul pentru “învelitoarea” Universității. Benisch a garantat lucrările cu proprietarea sa din Herăstrău.

Iată cum suna un astfel Contractu: “Voi așeza columnele de fieru turnat la locul lor, care vor fi astfel întocmite încât architravul de d’asupra să corespundă cu nișa columnelor în aceași verticală cu pilastru de marmură de jos. Voiu tencui toți pereții sus și jos, precum și afară, foarte curați și cu material bunu, încât verniul să corespundă caracterului și stilului dominant. În datoria mea va fi și confecționarea a sase-sprezece capiteluri de gipsu .(.) precum și a consolelor de sub cornișul principal al tavanului superior…) Toată petraria frontonului dinpreuna cu stâlpii vor primi o văpsea cu uleiu, coloarea pietrei galbene, iar a păretului văpsea de apă corespunzătoare”, Dr. Oana Marinache,Carol Benisch”, Editura Istoria Artei, București, 2015

Cum începe consolidarea și renovarea Universității București revin, aici, la Make Bucharest Great Again. Să vedem cu ce “materialu bunu” va fi făcuta lucrarea și ce “văpsea de coloarea pietrei galbene” vor folosi meșterii de azi.

„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”

Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice

Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România

 

Cookies