ȘTIRI

Biserica Ortodoxă contraatacă: de ce merită bani de la stat

Biserica Ortodoxă Română primește 0,4% din bugetul statului, arată ONG-urile. Numai pentru ridicarea de biserici, a fost acceptat un amendament la buget prin care se alocau în plus 5 milioane de lei. Mai mult, chiar și Curtea de Conturi a României atrăgea atenția că, din fondul de urgență al Secretariatului de Stat al Guvernului se alocă bani pentru construcția de biserici fără o justificare suficientă. La aceste sume de la guvern se adaugă banii de la primăriile de localități și sectoare, care finanțează construcția și renovarea de biserici cu milioane de euro. Numai pentru Catedrala Mânturii Neamului, contribuţia administraţiilor locale din București la ridicarea edificiului a fost de 25 milioane de lei, bani ce provin în cea mai mare parte din taxele şi impozitele plătite de bucureşteni.  

 Scrisoarea deschisa a fosti trimisa presedintilor celor doua camere ale Parlamentului, Primului-Ministru, sefului Reprezentantei Comisiei Europene, sefului misiunii FMI si directorului biroului Bancii Mondiale in Romania.

Ca orice persoană juridică, Patriarhia Română și-a înregistrat datele financiare la ministerul de Finanțe.

Conform acestor cifre, Patriarhia Română (Administraţia Patriarhală) a realizat un profit net de aproape 28 milioane de lei, la venituri totale de peste 87 de milioane de lei, scria Capital, anul trecut.

Administrația Patriarhală a realizat în 2011 cheltuieli de 59.125.434 de lei, după ce în 2010 cheltuise 61.285.218 de lei.

Veniturile din 2011, de peste 87 de milioane de lei sunt cu aptoape 60 de milioane de lei mai mari decât anul anterior, când Patriarhia realizase venituri de 27.285.500 de lei.

Ca o comparație, dacă Administraţia Patriarhală ar fi o companie privată atunci ar fi de talia McDonald’s România, care a făcut un profit brut de 22.268.012 de lei, cu peste 5 milioane de lei mai mic decât Patriarhia Română.

 Cuza e de vină

Patriarhia Română răspunde însă, acuzelor ONG-urilor, explicând de ce consideră că merită acești bani din bugetul național prin actul de secularizare a averilor bisericești semnat de Cuza: 

„Statul român nu plăteşte integral salariile personalului clerical şi neclerical, ci asigură doar o contribuţie de aproximativ 60% la salariile acestora. Restul salariilor (comparabile cu cele ale profesorilor din Învăţământul preuniversitar), impozitele, asigurările de sănătate şi contribuţiile sociale sunt plătite din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti.

Această situaţie este consecinţa secularizării averilor bisericeşti de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1863), atunci când Biserica a fost deposedată de sursele de întreţinere, iar Statul român şi-a luat angajamentul de a sprijini de la bugetul public salarizarea personalului deservent şi întreţinerea lăcaşurilor de cult. În prezent, cea mai mare parte a proprietăţilor bisericeşti nu au fost încă retrocedate proprietarilor de drept.

De remarcat faptul că sumele plătite de unităţile bisericeşti pentru plata impozitelor şi asigurărilor sociale aferente salariilor personalului deservent sunt aproximativ egale sau depăşesc valoarea contribuţiilor la salarii primite de la bugetul de Stat. De exemplu, în fiecare lună valoarea totală a contribuţiilor la salariile personalului din Administraţia patriarhală este de 557.472 lei, iar suma plătită de Patriarhia Română la bugetul de Stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale este de 575.087 lei. Oricine poate constata faptul că ceea ce se primeşte de la bugetul de Stat sub forma sprijinului salarial se întoarce la bugetul public prin plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale aferente.

Din cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică.

Precizăm că personalul bisericesc clerical şi neclerical se numără printre categoriile socio-profesionale din România cu cele mai mici salarii. În numeroase comunităţi din ţară, în special din mediul rural, din cauza sărăciei şi a migraţiei în străinătate, preoţii nu mai reuşesc să-şi completeze salariile din fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul salarial de la bugetul de Stat reprezentând unicul venit sigur pentru întreţinerea familiei. De reţinut este şi faptul că anual sumele alocate în bugetul de Stat pentru cultele religioase reprezintă doar 0, 4 % din buget, adică de peste 10 ori mai puţin decât sumele alocate pentru învăţământ şi sănătate.”

REstul răspunsului BOR îl puteți citi pe basilica.ro


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button