Biserica Greacă, unul dintre cele mai frumoase monumente din București. E singura biserică din oraș care arată ca un templu grecesc

Nu poți să nu te oprești, fie și pentru un minut, în fața Bisericii Grecești din București. Într-o clipă parcă ai ajuns în Atena, leagănul civilizației europene. Cu un exterior impunător de templu ionian și un interior de veche biserică bizantină, lăcășul de cult impresionează prin armonia proporțiilor și pura sa frumusețe clasică. Biserica Greacă este o clădire-monument istoric unică în București, mărturie a statorniciei grecilor în orașul nostru. Despre legătura străveche pe care o avem cu grecii și civilizația lor milenară, despre Biserica Greacă și prea puțin cunoscutul “București grecesc” de astăzi ne vorbește istoricul și academicianul Georgeta Filitti.

Biserica-bijuterie a fost construită cu marmură adusă din Grecia, iar meșterii pietrari erau greci

Biserica Greacă poartă hramul “Buna Vestire” și se află situată pe Bulevardul Pache Protopopescu, nr 1, lângă Ambasada Greciei. Cele două clădiri au fost așezate în chip fericit pe locul unde se despart Bulevardele Pache Protopopescu și Ferdinand I, astfel încât, de oriunde ai veni și oriunde te-ai duce, să le cuprinzi cu privirea. Biserica a fost ridicată la început de secol XX prin strădania comunității grecești din București, care purta numele de “Orphaeus”. Orfeu, arhetipul artististului desăvârșit în mitologia greacă, i-a inspirat pe meșterii greci să ridice în București o biserică perfectă.

Bancheri, cărturari, evergheți, cei mai cultivați și mai bogați reprezentanți ai comunității grecești din București au contribuit la ridicarea Bisericii

În mai 1881, membrii comunității “Ophaeus”, la inițiativa ambasadorului grec în România, Marcos Dragoumis, au hotărât ridicarea unei biserici, pe lângă care să funcționeze și o școală. Lăcășul de cult urma să fie proprietatea Ambasadei Greciei, întrucât comunitatea nu avea personalitate juridică și nu putea să achiziționeze proprietăți. Din comitetul care conducea Orphaeus făceau parte cei mai de vază greci din București: M. Dragoumis, (președinte), C. Zappas, (vicepreședinte) și bacherul N. Cryssovelonis, casier. Piatra de temelie a celor două clădiri monumentale (Biserica Greacă și Ambasada Greciei) a fost pusă în ziua de 25 martie 1889, de ziua națională a Greciei, de Buna Vestire.

După instaurarea comunismului, Biserica Greacă a fost închisă, iar proprietățile bogaților greci au fost confiscate

Prima slujbă în Biserica Greacă a fost oficiată în ziua de 25 martie 1901, în Duminica Floriilor, iar în același an, Regele Carol I a vizitat monumentul. După instaurarea comunismului, Biserica Greacă a fost mult timp închisă. În anul 1997, prin grija familiei Dimitrie și Elena Grigoriadis din Salonic, lăcășul de cult a fost renovat și consolidat. Cele două clădiri istorice, care îmbogățesc arhitectura și cultura Bucureștiului, au fost reinagurate în aprilie 2002.

“Bucureștiul grecesc”, album bilingv semnat de academicianul Georgeta Filitti, carte-document despre prezența grecilor în capitală

Istoricul dr. academician Georgeta Filitti a scris albumul bilingv “Bucureștiul grecesc”, o enciclopedie ilustrată a prezenței grecești timp de peste cinci veacuri și jumătate în București. Cartea-document se va bucura în această toamna de o a treia ediție.

“Socrul meu, Ioan C. Filitti, care la vremea aceea era Director al Afacerilor Politice în Ministerul de Externe, a participat la inaugurarea Bisericii Grecești”

Istoric dr. Academician Georgeta Filitti: “Biserica Greacă este unul dintre monumentele cele mai frumoase ale orașului nostru. A fost ridicată între anii 1899-1901 de Harakopos, un everghet grec, (așa se numesc în limba greacă binefăcătorii), și trebuie să va spun că grecii au avut foarte multe asemenea personagii în România. Biserica Greacă a fost proiectată de un arhitect german, L. Lardel, iconostasul a fost lucrat la Atena de un meșter grec, după planurile arhitectului Anastase Metaxas, iar pictura a fost făcută de Konstantin Liokis-Leivadas. Biserica Greacă a fost restaurată și consolidată în anul 1999 de familia Dimitrie și Elena Grigoriadis din Salonic. Este foarte frumos așezată, iar în spatele ei se află Ambasada Greciei. La inaugurarea lăcășului de cult au fost prezente cele mai importante autorități românești, printre ele aflându-se și socrul meu, Ioan C. Filitti, care la vremea aceea era Director al Afacerilor Politice în Ministerul de Externe”.

“Lumea vrea foarte mult să știe ce au însemnat grecii pentru spațiul bucureștean”

Istoric dr. academician, Georgeta Filitti: “Păstrând tradiția familiei sau pentru că așa s-au rostuit lucrurile, am avut șansa să realizez un album numit “Bucureștiul grecesc”, cu câteva sute de fotografii de excepție. Este un text bilingv; textul meu din limba română a fost tradus de Tudor Dinu în grecește. Am scos două ediții iar acum, peste o săptămână două, o să apară și cea de-a treia ediție, tocmai pentru că lumea vrea să știe care a fost contribuția grecilor în spațiul bucureștean”.

“Dintre toate neamurile alogene, grecii sunt cei mai prezenți în București; un grec este menționat chiar în actul de naștere a Bucureștiului”

B365. ro: Cât de mult este legat Bucureștiul de cultura greacă? Avem un București grecesc?

Istoric dr. academician, Georgeta Filitti: “Se poate spune că avem un București grecesc, așa cum avem și un București evreiesc, unul armenesc sau unul maghiar; există chiar și un volum numit “Bucureștiul maghiar”. Dintre toate neamurile alogene, grecii sunt cei mai prezenți în București și mie mi se pare că lucrul este absolut normal. De ce? Pentru că Bucureștiul este situat la o încrucișare de drumuri; orașul este atestat documentar, așa cum bine știți, printr-un hrisov al lui Vlad Țepeș din anul 1459. Trebuie să precizăm însă că orașul este mult mai vechi. Chiar dacă te uiți numai prin prisma documentelor, nu înseamnă că localitatea nu a existat. Sigur că există și legenda legată de Bucur Ciobanul. Este evident că orașul exista încă din secolul al XIV-lea. Acel act de naștere a Bucureștiului, documentul din vremea lui Vlad Țepeș, cuprinde niște drepturi și niște scutiri care se dădeau unor negustori bucureșteni. Unul dintre ei era un grec, un grec apare pe actul de naștere a Bucureștiului”.

“Pentru greci, Bucureștiul era Paradisul. Ei chiar așa spuneau: “Dacă există Paradisul el se află în București, în Țara Românească”

Istoric dr. academician, Georgeta Filitti: “Grecii au venit încontinuu în Țările Române, pentru că să nu uităm că la 1453 Constantinopulul cade sub turci și atunci se întâmplă un adevărat exod al grecilor în lumea întreagă. Ori aici, la București, așa cum aveau să și spună grecii, dacă există Paradisul el se află în București, în Țara Românească. Eram de aceeași religie, puteau să facă afaceri, puteau să stea în siguranță în Țările Române, și așa s-a întâmplat. Cei mai iluștri greci care au venit în Țările Române din Bizanț au fost Cantacuzinii, cei care în secolul al XVII-lea se simt absolut români și complotează împotriva turcilor ca să revină Principatele la independența de odinioară”.

“Când urmărim istoria orașului găsim foarte, foarte multe urme ale grecilor în București”

Istoric dr. Academician, Georgeta Filitti: “Revin la niște lucruri foarte interesante. Când urmărim istoria orașului găsim foarte, foarte multe urme ale grecilor în București. Și, pot să spun că ele există de dinainte de epoca fanariotă. Pentru că, așa cum știți, după ce cei doi domnitori, Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir au defectat, i-au trădat pe turci, aceștia au găsit cu cale să numească în fruntea Principatelor Române niște funcționari care trăiau în cartierul cosmopolitan al Fanarului, de aici și numele de fanarioți. Poate că cel care a corectat cel mai stăruitor și cel mai credibil imaginea fanarioților a fost Nicolae Iorga. Dar iată că acum, în vremea noastră, un tânăr istoric foarte înzestrat, foarte muncitor, foarte știutor, Tudor Dinu, a reluat toată documentația secolului fanariot și a făcut o lucrare în trei volume numită “Bucureștiul fanariot”. “Bucureștiul grecesc”, pe care l-am făcut eu, tradus de același Tudor Dinu, este o lucrare mult mai mică, care pune accentul pe iconografie, și este dedicată marele public. În vreme ce cartea lui Tudor Dinu este o adevărată monografie pentru înțelegerea Bucureștiul fanariot”.

“Gândiți-vă că toți domnii fanarioți aveau și sânge românesc; grecii aceștia au răspândit cultura din întregul Levant în Țările Române”

Istoric dr. academician, Georgeta Filitti: “Găsim foarte mulți locuitori de obârșie grecească în București, dar tot atât de mulți sunt și greci-români. Pentru că era o problemă. Dacă doreai să te împământenești aici, trebuia să dobândești cetățenia, iar lucrul acesta se putea face prin căsătorii. Gândiți-vă că toți domnii fanaroti au și sânge românesc. Marele lor revoluționar, Alexandru Ipsilanti, cel care dezlănțuie Revoluția de la 1821 pe pământul Moldovei și al Țării Românești, avea o mamă româncă, o Vacărească, Elisabeta Văcărescu. Și lucrul acesta nu este singular. Foarte, foarte mulți, nu numai dintre Domnitori, ci și din slujitorii lor (pentru că ei au venit cu o adevărată clientela), sunt greci care se căsătoresc cu românce. Amintiți-vă de existența Academiilor Domnești de la București și de la Iași, locul unde s-au școlit nu numai locuitori din Țările Române, ci și din alte părți. Academiile erau un focar de cultură. Profesorii de acolo erau foarte învățați. Era o școală liberală, o școală care avea o serie de subtilități. Se făcea filosofie, fizică, chimie, filologie, etc. Grecii aceștia au răspândit cultura din întregul Levant în Țările Române”.

Cine au fost bucureștenii greci și ce au construit în oraș? Unde sunt acum? Câți mai sunt și ce fac? De ce ne plac? “Kalispera, București”, proiectul B365.ro dedicat “Bucureștiului grecesc” va continua cu alte date, mărturii și întâmplări despre prezența grecilor în ceea ce ei numeau “Orașul Paradis”.