ASCUNSE ÎN BUCUREȘTI

Biserica din București pe care a pictat-o Arsenie Boca și mai nimeni nu știe. Imagini-document și o poveste formidabilă despre omul pe care Securitatea îl considera „fachir” și „mistic primejdios”, așa că l-a urmărit toată viața

“Ei spun despre mine că sunt sfânt, ei mă consideră făcător de minuni” spune părintele Arsenie Boca în una dintre multele autobiografii pe care a fost obligat să le scrie pentru Securitate. “Ei” cred asta, el credea altceva. Despre fenomenul și viața lui Arsenie Boca s-au scris zeci de cărți, articole de senzație, s-a vorbit, s-au inventat legende, i s-au atribuit miracole și au apărut pelerinaje organizate la mormântul său. De ce continuă să fascineze Arsenie Boca, cum de are puterea să adune mulțimile și astăzi? Mai jos, cu mărturii și dovezi, am refăcut traseul său de bucureștean, perioada de pribegie în București, anii în care a pictat altarul bisericii Sfântul Elefterie și a fost angajat la atelierele Patriarhiei de la Schitul Maicilor.

Părintele Arsenie Boca a pictat altarul bisericii Sfântul Elefterie din București. În exclusivitate, ștatele de plată semnate de un om persecutat toată viața pentru credința sa. Urmărit din anul 1943, de pe vremea lui Antonescu pentru că ar fi fost legionar, si până in 1989 pentru că ar fi fost un „fachir mistic mentalist” reprimat. Pândit si inregistrat pâna in octombrie 1989. Până când nu au mai avut pe cine să urmărească, din simplul motiv că „Obiectivul Bratu” a murit.

arsenie boca
Pâna si Sfintii au un salariu. In exclusivitate, statul de plată semnat de cetăteanul pictor, Zian Boca, după numele din buletin.

Cei care nu cred în Arsenie Boca sunt iritați de taximetriștii care îi poartă fotografia în oglinda retrovizoare, de habotnici și de tot marketing-ul religios care a explodat după 1989 în jurul personalității sale. Cu milioane de iconițe made in China. Cu brelocuri made in China. Cu poze mici si poze mari, o adevărată industrie, demnă de promovarea unui star rock sau, măcar, de un Rasputin românesc. Cu zeci de carți care i se atribuie, desi este dovedit că a scris o singură carte, Impărația Credinței, Talanții Credinței, restul e fake. Cei care cred sunt convinși că a fost un Sfânt a cărui putere se întinde dincolo de existența sa fizică si că ii poate ajuta, acolo unde nici medicii nu mai pot să facă nimic. Doar, de asta exista Sfinții: sa facă domnule ceva când rațiunea nu ne mai ajută. Ei cred că era paranormal, făcea minuni si „vedea inainte”, adică te stia, fară sa te stie. Te citea. Ei Cred că a fost văzut la inmormântarea mamei sale, deși în acea zi era deținut la Canal. „Ei spun despre mine ca sunt Sfânt”. Teolog cu vocație liturgică, cu har, artist plastic cu studii la Academia de Belle Arte din București, stareț al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi al Mănăstirii Prislop, contestat, denigrat, trădat de apropiați, pârât de informatori, sanctificat de popor inainte să fie canonizat de Biserică, părintele Arsenie Boca rămâne o personalitate excepțională a României secolului 20. Să va zic si de ce, ce am ințeles eu.

arsenie, boca, biserica, sfintul, elefterie
Altarul Bisericii Sfântul Elefterie din Bucuresti a fost pictat de Părintele Arsenie Boca.

Fachir și mistic cu mare putere de convingere”

În timp ce ii citeam dosarul de securitate de la CNSAS, mă gândeam că securiștii, fără să-și dea seama de valoarea urmăririi lor în timp, au reușit să inregistreze pentru istorie ce a făcut Arsenie Boca în București, zi după zi, timp de mulți ani. Zeci de securisti plătiți, care lucrau in ture ca să țina pasul cu traseul zilnic al unui om. Mega efort logistic, cu aparate de fotografiat si de inregistrat, cu hirțogărie multă, in anii ’60. Incă nu murise Dej, elita țarii era la exterminare in inchisori. Au notat cu ce tramvai mergea, cum se îmbrăca, ce ochelari de soare avea, cu cine se intâlnea, unde era angajat, ce picta, ce mânca și de la ce aurtoservire își făcea cumpărăturile. Ba i-au mai făcut și fotografii de filaj și așa descoperim un preot fără plete și fără barbă care urcă pe munte în pantaloni scurți, un om care ar fi trecut drept un domn oarecare din București pentru cine nu-i știa trecutul. “Fachir și mistic cu mare putere de convingere” notează agentul de urmărire cu vigilență sporită.

arsenie boca
Autobiografie cu scris olograf de Arsenie Boca din dosarele Securității. Este că scria foarte frumos?

Două subiecte despre care s-a vorbit foarte puțin și, despre care se cunoaște mai nimic, ne preocupă în această serie de articole. Unul: a pictat Arsenie Boca scena de la Ateneul Român în care Mihai Viteazul intră în Alba Iulia? Al doilea: a pictat Arsenie Boca Altarul bisericii Sfântul Elefterie? În exclusivitate pentru B365.ro arătam cu ștate de plată că în anii ’60, pictorul Zian Boca, angajat in câmpul muncii, cetătean al RPR, l-a înfățișat pe Pruncul Iisus în zeghe, chiar sub nasul securiștilor care-l urmăreau. In zeghe? Da, in zeghe.

fresca, arsenie boca
Maica Domnului cu Fiul in zeghe, pictura al fresco, Arsenie Boca.

Cu mârșavele lui minciuni duce în eroare acei țărani naivi, țărănimea muncitoare”

Aflăm din dosarele CNSAS că Părintele Arsenie Boca a fost urmărit de Siguranța Statului și apoi de Securitate încă din tinerețe, din 1943 și pînă în 1989, când a murit la metecul de la Mănăstirea Sinaia. Practic, toată viața. Cât a durat regimul comunist in România. Fachir, afemeiat, mistic, dușman al poporului, legionar, sectant în “Oastea Domnului” sunt numai câteva dintre atributele cu care l-au înfierat securiștii. Ba mai mult, Gheorghe Crăciun, colonelul de securitate care-l urmărea în anii 50 îi face raport pentru “propagandă mistică reacționară” și spune că Arsenie Boca poate să aducă ploaia, iar dacă ar veni o mașină cu securiști să-l aresteze, mașină s-ar strica înainte de a ajunge la el.

cnsas
Fotografie din dosarul de urmarire al Parintelui Arsenie Boca. Un prieten delator i-a facut un instantaneu relaxat, apoi l-a dat Securitatii. ‘

Torționarul Gheorghe Crăciun credea că Arsenie Boca poate să-i strice mașina

“ Fiind un fanatic religios și atribuindu-și rolul de făcător de minuni, răpește prețiosul timp al țăranilor chiar de la munca câmpului cu mârșavele lui minciuni care duce în eroare acei țărani naivi, țărănimea muncitoare”, din raportul întocmit de colonelul de securitate Gheorghe Crăciun. Deci, Crăciun credea că Arsenie Boca poate să-i strice mașina.

arsenie boca
Fotografie din dosarul de urmarire, Bucuresti, 1962.

Mi s-a întâmplat un lucru pe care nu l-am urmărit: o mare influență în popor, o faimă de predicator și de preot”

Toată viața, în autobiografiile date autorităților, Părintele Arsenie Boca încearcă să se apere : “După câțiva ani de la călugăria mea și intrarea în preoție, mi s-a întâmplat un lucru pe care nu l-am urmărit: o mare influență în popor, o faimă de predicator și de preot. Datorită cunoștințelor ce le adunasem în vremea studiilor și pe care le aplicam unde se putea face aceasta, poporul sărea marginile aprecierii juste și mă credea excepțional de înzestrat. De nenumărate ori am încercat, și mai încerc, a le stinge capriciile unei credințe necontrolate, cea de domeniul fanteziei – că aceasta nu mântuiește-și abia am izbutit să-i scad la o iubire pe care mi-o păstrează fără să mă mai întrebe”, “Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securității”, Editura Agnos, 16 iunie 1948.

Preotului Arsenie Boca i s-a luat dreptul de mai fi preot incă din anul 1959. A fost exclus din cler si lasat sa traiasca din pictura bisericeasca.

La București, Părintele Arsenie Boca este elevul pictorului Costin Petrescu și lucrează la fresca Ateneului Român

Foarte pe scurt, biografia ”fachirului”. Zian Vălean Boca s-a născut la Vața de Sus, în județul Hunedoara, din tată cizmar și mamă casnică. A studiat la Academia Teologică din Sibiu si a primit o bursă din partea Mitropolitului Ardealului, Nicolae Bălan, ca să urmeze cursurile Academiei de Belle Arte din București, pe care o frecventează între anii 1933-1938, la specializarea Artă Decorativă, clasa profesorului Costin Petrescu. Era foarte, foarte talentat și apropiat de mentorul său care ii incredințează mai multe lucrări. În paralel, la Universitatea din București, participă la cursuri de medicină și la prelegerile de mistică creștină ținute de profesorul și teologul Nichifor Crainic. Traduce “Scara Dumnezescului Urcuș “ scrisă de Ioan Scărarul și pictează al fresco scena care îl reprezintă pe Mihai Viteazul la Ateneul Român. Despre legătura dintre Ateneul Român și părintele Boca, în următorul articol.

Imagine din timpul lucrarilor de restaurare a picturii semnate de pictorul Elena Vasilescu.
Patriarhul Justinian Marina i-a dat de lucru Părintelui Arsenie în București

Arestat în iulie 1945 pentru că ar fi fost legionar, dus la București și anchetat, este eliberat în urma presiunilor Bisericii. Este din nou închis în anul 1948 pentru că ar fi ajutat luptătorii anticomuniști din Munții Făgărașului. După eliberare, Mitropolitul Nicolae Bălan îl strămută de la Sâmbătă de Sus, la Mănăstirea Prislop. În noaptea de 15/16 ianuarie 1950 este arestat a treia oară fiind declarat vinovat de a fi “Dușman activ al clasei muncitoare” și trimis la Canal. Este eliberat după un an la solicitarea Patriarhului Justinian. De altfel, Arsenie Boca se va bucura de protecția Patriarhului Justinian, preotul care în anul 1944 i-a adăpostit pe comuniștii Ion Gheorghe Maurer și Gheorghiu Dej după ce aceștia au evadat din lagărul pentru deținuți politici ai regimului Antonescu.

Salariul si semnatura Parintelui Arsenie Boca
Dacă va fi arestat, noi putem să confirmăm anticipat că miile de adepți ai lui Arsenie, vor porni spre Cernavodă”

În 1950, Patriarhul Justinian Marina îi scrie personal lui Teohari Georgescu, pe atunci ministru de interne al Republicii Populare Române: “Cu rugămintea de a găși o soluție pentru liniștirea spiritelor, nu numai în sânul mănăstirii, ci și în rândul credincioșilor din Transilvania, unde Arsenie are multe mii de adepți. Arsenie este la Canal-Cernavodă. Dacă va fi arestat, noi putem să confirmăm anticipat că miile de credinciosi, adepți ai lui Arsenie, vor porni spre Cernavodă”, “Părintele Arsenie Boca în arhivele Securității”, Opis de documente, Editura Agnos 2014.

În 1959, starețul Arsenie Boca este alungat de la Mănăstirea Prislop și ajunge la București de bunăvoie. Între 1959-1961 pictează altarul bisericii Sfântul Elefterie Nou. Din 1961 îl găsim angajat al Patriarhiei Române la Atelierele din incinta Schitului Maicilor din București ca pictor, atelierele aveau să fie demolate de Ceausescu in 1982, iar biserica mutată prin translare. Statele de plată descoperite în arhiva Bisericii Elefterie demonstrează faptul că alături de alt ucenic al profesorului Costin Petrescu, Vasile Rudeanu, Zian Boca a lucrat la fresca din altar care o înfățișează pe Maica Domnului cu Pruncul, după un model adus de Patriarhul Justinian de la Kiev. La biserica Drăgănescu, pictată integral de Arsenie Boca, există o schița a frescei de la Sfântul Elefterie, un sablon în mărime naturală. Este proiectul Părintelui Arsenie Boca.

arsenie boca
Un om urmarit toata viata pentru credinta sa.
Patriarhul Justinian Marina și-a dorit o frescă la Sfântul Elefterie ca la Ateneul Român”

Preot Paroh Valer Ulican, Biserica Sfântul Elefterie: “Această biserică este relativ nouă. În anul 1935 s-a pus piatra de temelie, pe 29 iunie 1935. Pictura bisericii a fost sfințită în ziua de 29 iunie 1971. De ce atât de târziu? A fost război, nu s-a mai lucrat și a durat până când s-a construit totul, mult timp s-a slujit fără ca pictura să fie gata. Patriarhul Justinian a dorit ca frescă această să fie la fel ca cea la Ateneul Român, pictură în tehnica al fresco. Consilierii de atunci ai bisericii l-au contactat pe marele pictor Costin Petrescu, cel care a realizat Ateneul Român. Nu a putut să vină el să picteze, era bolnav, în 1954 a si murit. Dar au venit cei mai buni elevi ai săi, ucenicii lui care erau Vasile Rudeanu și Zian Boca, adică Părintele Arsenie Boca. Patriarhul Justinian este ctitorul principal al acestei biserici, el a donat și catapeteasma din lemn de cireș care a devenit unicat în. lume prin sculptura și frumusețea ei. Catapeteasma a fost făcută după un model dintr-o biserica din Skopie, Macedonia de Nord”.

pantoc
Biserica Sfântul Elefterie.
Aceste state de plata demonstrează faptul că Părintele Arsenie Boca a fost aici”

Vasile Rudeanu și Părintele Arsenie au lucrat timp de doi ani la Altar. Restul picturii a fost făcută de un alt mare pictor bisericesc, Iosif Kebar. Părintele era urmărit, era prigonit, retras, doar câțiva credincioși știau cine este cu adevărat. Aceste state de plata pe care le-am găsit într-un dosar din arhiva bisericii demonstrează că a fost aici. Se pare că a pictat nu numai la “Maica Domnului” și la “Pruncul Isus”, ci și Pantocratorul, fapt confirmat și de doamna Elena Vasilescu, pictorul care în anul 2013 a finalizat lucrările de restaurare a picturii din biserică. A fost o muncă uriașă, a reușit ceva minunat, biserica era afumată și afectată de cutremurul din 1977. De câte ori intru în altar mă impresionează pictura aceasta. Îmi place frumusețea ei, ai impresia că Maica Domnului te privește din orice unghi al bisericii. O simți, îi simți ajutorul, simți că te ocrotește, cu Cinstitul ei Acoperământ. Icoana este o transparență către Sfîntul respectiv. Când te uiți la icoană, când te rogi, nu te rogi sticlei, picturii, frescei, ci te rogi Sfîntului reprezentat” , spune părintele paroh Valer Ulican.

valer, ulican, preot,
Părintele Paroh Valer Ulican vede tot timpul in altar lucrarea Părintelui Arsenie Boca.

Elena Vasilescu, pictor restaurator : “Cu certitudine pot să afirm și să-i recunosc stilul de lucru la mâinile Maicii Domnului care îmbrățișează pe Pruncul Isus. Regăsesc stilul părintelui Boca și în pantocratorul din cupola Sfintei Biserici”.

arsenie boca
” Boca Zian, pictor”.
În București, Părintele era urmărit non-stop: “obiectivul și-a dat seama că e filat și se uită în urmă de două ori”

În partea a doua a acestui articol, un interviu impresionat cu Elena Vasilescu, pictor resturator de biserici, astăzi în vîrstă de 69 de ani, cea care a curățat de fum pictura bisericii Sfântul Elefterie și a restaurat lucrările părintelui Arsenie Boca. S-a întâlnit cu el în anii 80, la Biserica Drăgănescu. Vom reconstitui și viața de zi cu zi a Părintelui în București, așa cum reiese din dosarul de urmărire. “La ora 17.20 Bratu a ieșit din casă, având asupra sa o servietă de culoare neagră și a mers pe strada Litovoi Voievod, șoseaua Armatei Sovietice și din stația ITB Teiul Doamnei s-a urcat în tramvaiul 1, a scos un bilet de 0,25 de lei și a ocupat loc pe partea stângă a vagonului, iar la stația Bărăției, Bratu a coborât din tramvai și a mers pe Calea Moșilor, B-dul 1948, oprindu-se în fața magazinului cu autoservire, unde întâmplător s-a întîlnit cu un individ (popă) cu care a discutat cca 2 min (..) Interesant este faptul că încă de la filajul din 22 august, obiectivul și-a dat seama că este în atenția permanentă a Securității, deoarece chiar lucrătorii operativi văd cum obiectivul Bratu se uită de două ori înapoi sau a privit în urma sa”.

Cadru din timpul restaurarii bisericii, pictor restaurator Elena Vasilescu.

Va urma ceva și mai interesant.

Nota B365.ro: Sigur va urma ceva interesant, și mai sigur e că au mai fost multe altele intresante. Cum ar fi:


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button