Biletele la „Antipa”, plătite cu pungi de plastic folosite

Instalaţia constă într-o dioramă interactivă care funcţionează ca un acvariu ce permite, la apropiere, descoperirea modului în care viziatorii îşi pun amprenta asupra mediului.

Diorama a fost gândită în colaborare cu Modulab, un laborator specializat în realizarea de astfel de instalaţii, care îmbină arta, designul şi tehnologia şi care îşi propune să accentueze discuţia despre poluarea mediului şi necesitatea reducerii consumului de plastic.

Proiectul vine în contextul în care ecosistemele acvatice sunt invadate de plastic.

Până în 2050 se estimează că numărul gunoaielor îl va depăşi pe cel al peştilor, în condiţiile în care 5.000 de miliarde de resturi de plastic plutesc în ocean, iar peste trei miliarde de oameni depind pentru a trăi de resursele din mediul acvatic. Tot până în 2050, din cercetările realizate de UN Environment, organizaţia Naţiunilor Unite specializată în probleme de mediu, reiese că 99% din păsările marine vor fi ingerat o formă de plastic.

Un studiu realizat de Plastics Europe pe tema producţiei de plastic în Europa arată că, în 2016, de exemplu, s-au înregistrat 60 de milioane de tone de materiale plastice, acestea fiind folosite pentru: ambalare (39,9%), construcţii (19,7%), industria automobilelor (10%), gospodărie şi ale activităţi recurente (4,2%).

Un raport recent al Eurostat arată că, la capitolul impact asupra mediului, România se află pe primul loc între ţările din Uniunea Europeană care produc cel mai mic număr de deşeuri municipale, cu 261 de kg/locuitor. România urmează să reducă din consumul de plastic odată cu adoptarea legislaţiei UE privind deşeurile (Directiva (UE) 2015/720), urmând ca, de la 1 ianuarie 2019, pungile de transport cu mâner din plastic subţire şi foarte subţire să fie interzise.

„Începând cu anii 1960 a început să se genereze producţie de plastic, şi iată în 50 de ani s-a ajuns la peste 300 de milioane de tone de plastic la nivel global. Sursa pentru plastic, în proporţie de 90% este dată de petrol, şi că faptul că toată industria plasticului foloseşte tot atâta petrol cât industria aeronautică la un loc”, a explicat Luis Popa, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

El a explicat ce se întâmplă când acesta ajunge în oceane şi cum afectează ecosistemul.

„Plasticul este un material de sinteză, care prin natura sa este foarte puţin degradabil, tocmai acesta este avantajul pentru care îl folosim, şi acest avantaj, în cazul în care devine deşeu, se transformă într-un dezavantaj major. În mediu el rezistă sute, mii de ani, iar în mediul oceanic chiar şi mai mult. Plasticul este prezent în viaţa noastră sub diferite forme, de la unele de care suntem foarte conştienţi, aşa cum sunt pungile de plastic, până la componente ale unor produse la care nu ne-am fi gândit că conţin plastic. Aceste produse ajung în oceane din cauza managementului defectuos al deşeurilor de plastic, din cauza utilizării acestor produse în unele de larg consum şi din cauza sistemului de canalizare”, a subliniat managerul muzeului.

Problemele generate de plastic: plasele de pescuit, frânghiile de pescuit, diverse fibre de materiale, care acţionează asupra animalelor, le face să se încurce în ele, şi se constituie în mase cu greutate enormă în oceane.

„Acestea au efecte directe asupra animalelor, dar şi efecte indirecte pentru că particule de plastic care ajung pe plaje s-a constatat, în urma cercetărilor, că reduc temperatura acestora, iar acest lucru afectează boaştele ţestoase care au nevoie de o anumită temperatură la nivelul plajelor pentru a se reproduce”, explică Luis Popa.

Totodată, plasticul care ajunge la fundul oceanului modifică schimbul de oxigen, modifică total compoziţia florei şi faunei, efectul este în cascadă la nivelul întregului ecosistem.

De exemplu, pungile de plastic pot fi confundate de broaştele ţestoase cu hrana lor preferată, meduzele.

„Singura modalitate ca plasticul să fie îndepărtat din ocean este ca periodic să fie aruncat pe plaje, dar o acţiune directă nu este posibilă cu tehnologiile actuale. S-a calculat că dacă ar trebui să se folosească 77 de nave pentru curăţarea aglomerărilor masive de plastic, lucrând în continuu timp de un an de zile, ar reuşi să cureţe doar 1% din acea zonă din Oceanul Pacific”, a mai spus directorul Luis Popa.

Proiectul găzduit de Muzeul Antipa se află în linie cu iniţiativa internaţională a Grupului Veolia, sub promisiunea de brand „Regenerăm Planetă”, are ca scop informarea oamenilor în legătură cu consumul de plastic şi impactul acestuia asupra mediului. Prin această iniţiativă, Grupul Veolia îşi propune să tragă un semnal de alarmă astfel încât oamenii să regândească relaţia cu resursele şi să încurajeze acţiunile de protecţie a mediului.

Diorama interactivă „Plasticul, noua specie de prădător acvatic” dezvoltată la iniţiativa Grupului Veolia poate fi vizitată între orele 10.00 şi 18.00, de marţi până vineri, şi între orele 10.00 şi 19.00, sâmbătă şi duminică, în perioada 16 noiembrie – 16 decembrie 2018.