ARHIVA B365

Băsescu: Satisfacția mea după 10 ani de mandat – să aud PSD-iști bătrâni vorbind de stat de drept!

DEclarații: Vreau s[ stabilim de la bun început cum se desfășoară conferința de presă – nu e o conferință de bilanț. E o conferință de final de mandat, ceea ce nu înseamnă că o să iau să zic că am făcut 88 de vizite…Aș vrea ca în câteva zone românii să aibă punctul de vedee al președntelui care și-a terminat mandatul și poza reală a României , nu cea pe care o văd de multe ori la televizor, propovăduită de unii care nu utilizează cifrele reale ale României și mi se pare extrem de important ca o astfel de poziție, a președintelui care a fost timp de zece ani șef al statului român, să existe. Cu recomandare ca cei care se află deja prin studiouri cgata să demoleze orice, întâi să citească documente oficiale ale statului român, UE, NATO. Mă voi fixa pe trei segmente extrem de importante pentru viitorul românilor. VReau să mulțumesc românilor pentru onoarea pe care mi-au făcut-o, de a le fi președinte timp de zece ani, o onoare pe care nu o voi uita până la sfârșitul vieții, nici eu, nici soția mea, nici familia, pe care le voi fi dator să continui într-un fel sau altul la atingerea obiectivelor pe care românii le au. Temele vitale pentru Româniea sunt trei: securitatea României, România și UE și statul de drept. 

Aș începe făcând o precizare: când mi-am început mandatul în decembrie 2004, principiul pe car3e am înțeles să funcționez a fost – acestea sunt instituțiile, acestea sunt legile, să le facem să funcționeze mai bine. Nu am plecat de la premiza că trebuie luate lucrurile de la capăt. După mandatul domnului Iliescu am pus o virgulă și am continuat preluând ceea ce este bun și îmbunătățind ce am considerat. În ceea ce privește securitatea națională, fac afirmația, cu toată repsonsabilitatea, că românii trăiesc într-un stat sigur, într-o lume în care atacurile teroriste sunt la ordinea zilei și le-ați văzut, în care Europa și NATO sunt Organizații formate din state care sunt ținte pentru teroriști, state care sunt ținte pentru atacurile cibernetice, România este o țară sigură, datorită modului cum insitutțiile ei funcționează. De asemenea, dacă privim la ce se întâmplă în jurul nostru, în regiune, la agresivitatea vecinului nostru de la Răsărit, a domnului președinte Putin și a armatei sale, vă asigur ă România este un stat sigur. Pentru România nu există riscul unei invaZII, unei destabilizări proiectate la Moscova, și nu neapărat pentru că Putin nu e interesat de România, este! Dar România este într-un sistem de alianțe solid, un parteneriat strategic cu SUA care îi dă confortul că nu e singură, a devenit un furnizor de securitate pentru multe alte state NATO, prin participările militare în Balcani, Irak, Afghanistan, Africa, ocazie cu care putem spune că militarii armatei române s-au instruit în teatre de operații, avem o armată care s-a perfecționat în condiții de război. Furnizăm securitate prin scutul de la DEveselu, nu e destinat doar pentru apărarea obiectivelor de pe teritoriul României, ci să protejeze și multe alte state ale NATO, inclusiv Statele Unite. Priviți la ce se întâmplă în baza militară de la Kogălniceanu, sute de pușcași marini sunt dizlocați acolo, gata oricând să se constituie într-o forță rapidă, la exercițiile din Marea Neagră la care participă flota ROmâniei și nave ale SUA, Marii Britanii, Franței. Era greu să ne imaginăm în 2004 unde se va aduce din acest punct de vedere și care vor fi evoluțiile în ceea ce privește suportul aliat. În momentul de față sunt luate deciziii pentru crearea a două comandamente NATO p teritoriul României. Un comandament de batalion și unul de diviziei. Din punct de vedere al securității, România e mai sigură ca niciodată. Iar mesajul pentru români este că suntem în siguranță.

În această arhitectură a securității naționale, dincolo de forța vizibilă a capacității de apărare, trebuie să o spun, serviciile românești de informații, fie că vorbim de SRI, SIE sau al Armatei, sunt totalmente conectate la sistemele aliaților, în mod deosebit la cooperarea în interiorul NATO, dar și în parteneriatul strategic cu SUA. Aici aș face o paranteză, nu vreau să fie o confuzie,  în 2003 era o scrisoare a doamnei Albright în care se vorbea de un parteneriat. Parteneriatul de care vorbesc e agreat la nivel de șef de stat între Barack Obama și mine și vizează nu numai securitatea,ci dezvoltare economică, cercetare, economie, cultură, o paletă extrem de largă și trebuie pus în practică. Deci, aș spune că din punct de vedere al armatei care încă mai trebuie dotată consistent, dun punct de vedere al structurilor de securitate intellingence, România este un stat sigur. Am convingerea că ultima legislație care vizează punerea la îndemâna serviciilor de informații a accesului la internet și un control al operatorilor pe cartelele prepay e o măsură care poate preveni atacuri teroriste și cibernetice. TRebuie însă avut grijă mare, și vorbesc de modul cum se face controlul serviciilor de informații, pentru ca niciodată nimănui să nu îi treacă prin cap să ajungă la abuzuri, pentru că itnernetul a devenit un mod de viață și accesul la chestiuni de ordin personal care pot fi utilizate pe urmă public, trebuie controlat.  

Dacă la începutul mandatului meu, o dată cu intrarea de facto în NATO, eram o țară NATO, acum suntem o țară NATO credibilă în interiorul alianței. Din acest punct de vedere e clar că România trebuie s investească mai mult în modernizarea echipamentelor forțlor armate. Fac o paranteză, îl informez pe dl Ministru Dușa că am vorbit cu dl Juncker care i-a cerut dlui Moscovici să se poată mări deficitul cu încă 0,3%, dar depinde cum vor susține acest lucru, pentru dotarea armatei. 

Dacă din punct de vedere al securitășții s-au produs evoluții, trebuie să continuăm. Aici nu trebuie pus punct și nimic nu trebuie luat de la capăt. În acest spirit, după ce România și-a retras cea mai mare parte a trupelor din Afghanistan, în utlimul CSAT am decis să revenim cu 450 de militari pentru a sigura securitatea aeroportului Kandahar, ca efect al solicitărilor de la aliați. Nu este o plăcere să trimiți militari în Afganistan, dar cât aliații îți montează sistem de rachete defensive, pe banii lor, aliații lor, din propriile bugete, îți asigură pregătirea flotei militare, cât ai dislocați 600 de pușcași marini la Kogălniceanu, e incorect să nu răspunzi când ți se cere o misiune în AFghanistan, cu trupe terestre. Drumul normal al României e să se consolideze ca partener și parteneriatul cu SUA. 

A doua poză care cred eu trebuie făcută românilor și pe care nu o văd, din punct de vedere al activității președintelui, pusă sub amenințare, e legată de prezența noastră în UE. UE e singura opțiune viabilă pentru ca România să ajungă la prosperitate pentru cetățenii săi, cândva. Ca și NATO, nu avem alternativă la UE,. Atunci când am vorbit de UE, în România au fost două subiecte reale – Schengen și absorbția fondurilor. E o problemă care ține în mod deosebit de Guvern, dar aș vrea să știți că suntem departe ca realitate de imaginea pe care ne-o facem noi înșine. Să dăm filmul înapoi, e tot o continuare, eu am primit o dată cu schimbarea mandatului dlui președinte Iliescu, o Românie care terminase negocierile de aderare și care avea o lungă listă de probleme care condiționau aderarea și trebuiau rezolvate în intervalul 2004-2007. V-aș aduce aminte că a fost marele efort cu stegulețele pe mediu, transport, Justiție, agricultură, alimentație publică șamd. Mi-aduc aminte cu plăcere că am avut onoarea să semnez Tratatul de Aderare care a intrat într-un proces de ratificare. A fost un efort intern pe care l-au făcut Guvernele, diplomatic, și la 1 ianuarie 2007, am devenit membri ai UE. A fost perioada crizei economice. Și trebuie să vă spun că atunci în interiorul UE era un curent puternic de separare a zonei euro de zona non-euro. În afara de lupta noastră a statelor non-euro am avut șansa unei GErmanii care nu a avut o Europă cu două categorii de state și cu sprijinul GErmaniei am obținut dreptul de a fi parteneri în toate măsurile care se luau pentru zona euro. Așa se face că am adoptat ca mod de a ne conduce economia celebrul pachet de șase și pe urmă pachetul de două norme. Așa se face că am devenit parteneri în zona euro-plus- și-a asumat exigențele și participă o dată pe an la reuniunea statelor din euro-zonă și își exprimă punctul de vedere. Tot această dorință de a nu ne decupla de zona euro, ne-a făcut, tot opțional să adoptăm TRatatul Fiscal. Acela care stabilește ca statele să își garanteze dezvoltarea din resursele pe care le produc. PRin obiectivele la care trebuie să tindă statele semnatare se interzic deficitele și se stabilește ca deficitul structural să fie de maxim 1%, limită la care România a ajuns, dar va trebui să trecem și la excedentul generat de economie în anii următori. Eu cred că în maxim doi ani, România nu avea deficit pe buget consolidat.  statele vechi au ajuns la grade de îndatorare de peste suută la sută – 130% Grecia. Respectând tratatul fiscal ne garantăm o dezvoltare durabilă, cu resurse credibile și îndatorări destinate investițiilor și nu consumului. Din acest punct de vedere de la intrarea în UE, România a făcut progrese formidabile, pe care nu le recunoaștem, dar ele sunt consemnate. Rata inflației e de 1,4%, rata la dobânzile pe termen lung 4,8%, cursul de scimb, într-o marjă mai mică de 15%. DEficitul bugetar e sub 3%, datorie publică 37,9% față de 60% cât avem dreptul. România îndeplinește criteriile de la Maastricht, deci îi voi preda dlui Iohannis o țară cu toate criteriile de convergență pentru intrarea în zona euro. 

Dacă privim la evoluțiile economice din România în ultimii zece ani, în 2004 inflația a fost 9,3%, în 2014 – 1,5%. PIB – în euro, 61 miliarde în 2004, PIB în 2014 – 152 miliarde. O creștere de 2,5 ori a PIB. Foarte important, exporturile în 2005 au fost 11,6 miliarde, iar anul acesta peste 50 miliarde. Spectaculos în raport cu situația medie din UE e ponderea industriei –  dacă la nivelul UE ponderea industriei în PIB e de 17-18%, în România este de peste 33%. Ea nu este o realitate a acestui an. Preponderent investițiile străine s-au făcut în industrie, de aceea avem o structură foarte bună a economiei, trebuie să o menținem. Dacă privim și la anii de succes pentru agricultură, nu numai datorită voii Domnului care ne-a dat o vreme bună, dar și datorită subvențiilor pompate, avem o perspectivă economică bună. Totul e să reușim să cheltuim și banii pe care ni i-a alocat UE pentru infrastructură de transport, mediu, creșterea competitivității. 

Sunt niște realități și în ce privește salariile 2004- 768 lei, 2014 – 2.358 lei. Pensie 2004 – 250 lei, 2014 – 847 lei. 

Dragii mei, cam asta este poza reală a României. Nu e o poză pe care am construit-o eu cu consilierii aici la Palatul Cotroceni, eu doar am vrut o poză mai bună decât ceea ce am primit în 2004, dar asta s-a întâmplat. Și spun că românii pot fi optimiști în ceea ce privește evoluția economiei României și capacitatea ei de a genera resurse pentru creșterea nivelului de trai. Acest lucru s-a realizat datorită investițiilor străine, dar și a unor reforme structurale importante din acest interval.  Mă gândesc aici la liberalizarea pieței forței de muncă, în 2010, care a a flexibilizat piața muncii și a creat condiții de optimizare a costurilor în societăți. Acest pas, care ne-a scos din era comunistă a locului de muncă pe viață…Aș ace precizarea că, deși multe țări din UE sunt în criză economică, s-a întins criza pe 5 ani, România a avut doar doi ani din zece în care nu a avut creștere economică, 2009 și 2010, în rest în toți cei opt ani, a înregistrat creștere economică pozitivă, ceea ce este corelat cu parametrii care diferențiază situația din 2004 față de cea din 2014, iar perspectiva României este de creștere economică, care poate fi asigurată cu banii europeni alocați, cu investiții străine directe șamd. Reformele strcturale nu s-au oprit la forța  de muncă -ne aducem spune câteva lcuaminte de reforma EDucației, a sistemului de pensii, care a nemulțumit pe mulți dar a așezat în funcție de contribuția pe durata vieții. REforma în Justiție care s-a materializat prin legea micii reforme, cele patru Coduri care au schimbat fața Justiției. Aici lucrurile trebuie să continue în consolidarea modului în care Justiția funcționează și creșterea nivelului de eficiență, chiar dacă a devenit tot mai eficientă în ultima vreme. 

Aș trece și la Reforma educației ca reformă structurală care ne-a jutat ca stat membru UE, au fost câțiva pași făcuți înapoi, dar au rămas – cel mai mare câștig e legat de sistemul universitar și crearea sistemului dual de învățământ-  ca la finalul școlii să aibă o meseri.e Cândva spuneam că nu avem tinichigii și ospătari și am fost criticat de oamenii sensibili din presă cum că cum îmi permit să nu îi văd pe toți ingineri sau doctori. Decât o diplomă fără valoare, mai bine un certificat de calificare ca să poți câștiga o pâine. 

Pentru că am ajuns aici, aș spune câteva lucruri care trebuie făcute. Reforma în Sănătate, care are o lege pregătită pe site-ul președinției, știu că nu e dorită de sistem, dar ar pune în centrul sistemului de Sănătate oamenii, la fel cum s-a încercat și prin reforma în EDucație punerea în centru interesul tânărului. La fel reforma în sănătate- am eșuat din păcate din cauza unei discuții nereușite. Trebuie reluată și e o prioritate. Pentru modernizarea clasei politice de la noi avem nevoie de reforma finanțării partidelor, de respectarea referendumului din 2009 prin care poporul a votat cu peste 80% un Parlament cu 300 de parlamentari, nu în ultimul rând, de introducerea votului prin corespondență, tot pentru a ne consolida în interiorul UE, pentru că în acest moment e o mare nedumerire cum în România a fost posibil ca mii de români să vrea să voteze și să fie împiedicați de sistem. Vă asigur că este un lucru care trebuie rezolvat pentru recredibilizarea României. 

Nu în ultimul rând, România are nevoie de o reformă a sistemului de taxe. Avem cea mai mare contribuție la bugetul de stat din taxa pe forța de muncă, din TVA, din bani care sunt generați de cei care produc. Îmi permit să sugerez, e o lungă dezbatere, să se schimbe centrul de greutate, de pe întreprindere și cetățean, pe proprietate. Taxele pe proprietate în România sunt mult prea mici, și mult prea mari taxele pe producție. Trebuie să facem această schimbare pentru a stimula propria noastră dezvoltare. 

Cred că România trebuie să își asigure independența energetică pentru ea și pentru R Moldova și cred că este esențial ca în numele democrației să se găsească soluții fiscale pentru mass-media, pentur presă. Sistemul fiscal, pe de-o parte, dar și realitățile economice, fac ca presa să fie mult prea încorsetată de interesele patronilor. Un mediu fiscal favorabil presei este o soluție care ar duce la redobândirea independenței presei. Ca opozant, s-ar putea să fac o temă din acest lucru. 

V-am enumerat reforme făcute, care trebuiesc făcute, pentru ca România să se consolideze în UE și să fie un jucător important în zona euro, cred eu mai devreme de 2019. După acest raport MCV suntem cu criteriile tehnice și criteriile pentru Justiție pentru accederea în spațiul SChengen. Sunt cele trei zone care definesc integrarea deplină în UE. Aș face o paranteză în ceea ce privește liberalizarea pieței muncii pentru România. Într-o bună zi trebuie să ne hotărâm, o vrem sau nu. E extrem de multă demagogie legată de ne pleavcă medicii, IT-iștii, și sunt de acord, dar imaginați-vă o Românie care ar avea restricții pe piața muncii. Eu nu spun că este bine să plece specialiștii, dar libertatea de a munci oriunde pe o piață liberă e un bun extraordinar al fiecăruia. E opțiunea mea dacă vreau să lucrez în România care acum îmi poate da un salariu mic ca medic, sau mă duc în altă țară care îmi dă un salariu mult mai mare. Vă asigur că va veni și vremea refluxului și nu e foarte departe. Dar să nu îi învățăm p cei tineri cât de urât este că e liberalizată piața forței de muncă. E o realitate pe care ne-am dorit-o. Eu cred că trebuie să continuăm cu toate tipurile de integrare.  

Am auzit interpretarea să mai stăm înainte să intrăm în zona euro, e bine să intre imediat ce toate condițiile sunt îndeplinite, iar acum, condițiile tehnice sunt îndeplinite.

Aș trece la ultimul punct – Statul de drept. Pot afirma că România a făcut progrese uriașe din 2004 și până acum. Aicio să fac o paranteză – progresele pe care le-a făcut România în Justiție nu s-au datorat neapărat schimbării legilor, ci pentru că procurorii și judecătorii au simțit că sunt iberi, că nu mai au o presiune pe ei, în a adopta o soluție sau alta. Au simțit că oamenii politici nu mai sunt intangibili. Sunt convinși că nu li se poate întâmpla nimic. Și Codul Penal vechi pedepsea furtul, traficul de influență, și cel nou. Deci nu lipsa de modernizare a Codurilor a făcut ca acum Justiția să funcționeze tot mai bine, ci oamenii, procurorii și judecătorii, sentimentul că nu mai sunt sub control politic. Nu pot să nu îmi amintesc declarația unui important om politic- nu avem toată puterea până nu controlăm Justiția. TRăia în altă vreme, nu înțelegea că fără o Justiție independență România nu poate fi independentă. A fost zona de conflict cel mai puternic între mine și clasa politică. De aici a plecat și ideea că președintele e conflictual, imposibil de lucrat cu el, nu are respect pentru instituții, face scandal. Vreau să știți că am fost conștient tot timpul că intervențiile frecvente pe această temă, atacurile la instutuțiile care nu-și făceau treaba, sunt de natură să îmi aducă prejudicii. Dar am știut că dacă o să tac, niciodată românii nu vor înțelege că aici este cheia evoluției noastre. Justiția aplicabilă tuturor. A fost nevoie și a fost un efort care de multe ori a avut drept răspuns umilirewa mea, a fost un efort căruia m-am dedicat cel mai mult, după siguranța națională. DE a mă bate și cu politicul și cu potnți oameni de afaceri, deținători de trusturi de afeceri. Nu m-am bătut cu ziariști. Poate că rezultatul din 16 noiembrie are una din explicații că românii au înțeles ce înseamnă oprirea Justiției. Poate e o explicație a reacției generației tinere și a tuturor românilor, care au votat împotriva riscului de a aduce din nou Justiția sub control politic. Din acest punct de vedere am o mare satisfacție. De câte ori vorbesc despre Justiție îmi aduc aminte cât am pătimit și câți au zic că Justiția e sub comanda mea. Pot să afirm astăzi aici, și o spun public că nu a existat niciun dosar care a pornit pentru că aspus Băsescu procurorului sau judecătorului. Cum nu a existat niciun dosar care s-a oprit. Singurul dosar pe care l-am urmărit, a fost cel de terorism în care a fost implicat Omar Hayssam și fuga lui din țară. În rest nu am întrebat niciodată pe un procuror pe cine anchetezi sau anchetează pe cineva, sau unui judecător -dă soluția asta. Poate asta e satisfacția supremă a mandatului meu, că din 17 noiembrie 2014, atât PSD-ul și liebralii au profund în discurs statul de drept și independența Justiției. Le mai trebuie un timp să internalizeze treaba asta și să realizeze că fără stat de drept, România nu e stat democratic. Aud liderii acestor partide vorbind de dstat de drept, independența Justiției, am să le aduc aminte că pentru acest discurs m-au suspendat de două ori, dar e bine, pentru că atunci când vor internaliza acest discurs, avem garanția că reforma în Justiție este ireversibilă. Până când cele două mari partide nu vor fi convinse că asta e soluția reală, iar cum fiind la putere majoritatea PSD, că asta e șansa României, Justiția independentă și bine făcută, încă mai avem riscul pasului înapoi în Justiție. Dar eu sunt extrem de încurajat de discursul lor de după 16 noiembrie. Liberalii au început mai devreme, de prin aprilie, dar PSD-ul a venit acum. Iată satisfcacția mea după 10 ani de manda -să auzi PSD-iștii bătrâni vorbind de stat de drept, când ei vorbeau când îi deschidem dosar lui Băsescu!

Despre mandatul meu vă stau la dispoziție din ianuarie în tot felul de interviuri. 

Eu cred că o soluție bună ar fi să continuăm așa cum eu am pus o virgulă după mndatele dlui Iliescu și COnstantinescu, și după mandatele mele trebuie pusă o virgulă, și nu un punct, pentru că punctul e în sensul celălalt. Instituțiile sunt, nue atât de important să dai legi noi sau să demolezi ca să începi altceva -aduceți-vă aminte de SRI-ul din timpul dlui Timofte, SIE din timpul dlui Fulga – Vântu punea la dispoziția directorului SRI mașina cu care să circule, știa tot din SRI. Și azi, acest SRI, pe care zic că îl apreciem toți, funcționează pe exact aceeași lege ca în timpul dlui Iliescu, dar avem alt SRI, alt SIE, și au exact aceleași legi. Asta demonstrează că esența – schimbăm obiectivele și schimbăm oamenii. Aici nu nimerești întotdeauna cel mai bine, mai ai noroc, mai ai ghinion, dar să nu ne apucăm să schimbăm instituții, obiective și oameni.

Cam asta, în câteva cuvinte. Nu, pe cele trei teme nu mai am nimic de zis, dar sunt convins că dvs veți avea foarte multe întrebări. Marea rugăminte, din ianuarie vom vorbi și de Bercea Mondial. Haideți să discutăm despre România azi. 

Realitatea tv: Vă gândiți să mai bifați o funcție? De premier?

Azi am un singur gând.Vreau acasă. Astăzi l-am botezat și pe Răducu. Am doi nepoței. Lăsați prim-ministru, după ce ai fost președinte nu îți mai vine să fii prim-ministru. Nu voi fi un om care să stea acasă. Voi folosi un birou de la PMP pentru că încă nu am biroul pe care trebuia să îl am prin lege. 

RTV: În doctrina Obama, primele rânduri se pune că securitatea uneițări începe de la bunăstarea poporului său. Ați vorbit de instituții, nu ați spus nimic de poporul pe care l-ați reprezentat zece ani. Aveți regrete?

-Am înțeles întrebarea inteligentă. România are o problemă, acum 25 de ani am ieșit din comunism, unde toți eram egali. Cea mai bogată țară, SUA, poate pleca de la acest element, dar eu v-am spus ca singura condiție ca România să ajungă la prosperitate e apartenența la UE. Nu avem alta.

B1-Cum definiți relațiile cu Rusia și ce mesaj aveți pentru Putin

– Ne-am și întâlnit de câteva ori, mesajele noastre nu merg la Moscova, mai ales când vine vorba de Moldova. Obiectivul nostru pentru R Moldova, oricât de mult ar supăra Moscova, e să o sprijinim politic și economic să intre în UE, dacă nu vor unirea cu România. Dar dacă o vor, sunt bine veniți. 

Votul uninominal a fost un eșec, a dus la monstrul de Parlament cu 600 de parlamentari, reforma Constituției a fost un eșec. 

– Regretați decretul de numire a Alinei Bica?

– Despre eșecul cu oameni, pot scrie o carte. Am dat-o în bară. La Daniel Morar când l-am numit am apreciat că a avut curajul să îl aresteze pe parlamentarul Ciupe, de la mine din partid. La Codruța am cerut toți procurorii, avea 100% rată de succes, era și femeie, cum aveam chestia asta cu promovarea femeilor, au fost sugestii pe care le-am făcut și s-au dovedit reușite. 

– În 2004-2014 am cheltuit 15 miliarde de euro pe autostrăzi – vă reproșați că nu ați făcut mai multă presiune pentru cheltuirea pe autostrăzi?

– Totuși, ce ați vrut de la mine în acești zece ani? Când mă băgam pe un sector , ca Justiția, nu era bine că mă băgam în toate. Să fim fair! Au fost doi miniștri care au introdus standarde de cost – ministrul Dezvoltării Regionale și al TRansporturilor- a ținut până au plecat ei din funcție. Însă aici nu pot spune că nu am avut informație cu privire la nereguli care se fac. Nu pot spune că nu am pus mâna pe telefon să spun, alo, doamna, domnul ministru, vezi că e în neregulă! Nu pot spune că cei care au dat informația ministrului nu au trimis-o și la DNA. 

Tăpălagă  -Acum două luni ați pus sub semnul întrebării credibilitatea serviciilor de informații acuzând că se implică în campanie și că au efectuat filajul la Alina Bica.

– Serviciile de informații s-au implicat prin dl Meleșcanu în campania electorală. Era încă șef al SIE și alții strângeau semnături, Dl Meleșcanu era director, reprezenta un serviciu. V-am spus că același domn Meleșcanu împreună cu primul ministru au promovat o hotărâre de Guvern care eluda CSAT prin care a putut să îmi refuze dreptul la informația cerută cu privire la foști ofițeri acoperiți în Guvern. Referitor la raportul referitor la filajul pentru dna Udrea și dna Bica. Am primit raportul și este strict secret. 

Antena 3 – fratele în arest, ginerele sub urmărire, apropiați urmăriți penal

Imediat ce mă veți invita la o emisiune în care nu aruncați toate minciunile și îmi dați șansa să explic. Vă pot spune, dar n- să vă placă, despre mormanul de bani.  Fratele meu nu a luat bani și, împreună, dvs, Abraham și Bercea, ați făcut o înscenare. Se va demonstra acest ucru. Va demonstra Justiția. Îmi permit să spun asta acum, când mai sunt câteva ore de mandat. Aș fi spus-o de când a apărut discuția și v-am spus că vom vorbi când voi termina mandatul. E o înscenare pe care ați făcut-o împreună cu generalul Abraham la comanda patronului dvs.

Cele mai dificile momente: Când nu ne mai puteam împrumuta pe piața liberă și a trebuit să tăim 25% din salarii și când a fost arestat fratele meu, cu toate că știam că nu a primit bani. 

Elena Vijulie – În 2009 nu ați acceptat ca dl Iohannis să devină prim-ministrul României.

Bine am făcut, că altfel nu mai era acum președinte! Obiectivul meu era un Guvern cu care să facem reformele de care aveam nevoie, și e adevărat că am folosit Constituția la limită. Aduceți-vă aminte că spre deosebire de ce a făcut Tăriceanu, care a arunat toate resursele în 2008, lâsând bugetul fără, spre deosebire de Victor Ponta care a aruncat toate resursele….aduceți-vă aminte ce s-a întâmplat în 2009. Că s-au tăiat câte două zile de salariu, eu nu am fost un populist și nu m-a interesat să câștig alegerile. Am fost un candidat onest față de țară. 

DEspre numirea Alinei Bica – nu am avut informații despre activtatea sa la ANRP. Nici măcar nu am știut că era în Consiliul de Administrație. Ca secretar de stat la Justiție, lucrase foarte bine la codurile penale. Prima arestare și condamnare de la ANRP s-a făcut de la o informație de la un politician plecată de la mine. N-avem cum verifica fiecare funcționar din toate instituțiile și nici nu trebuie. 

Domnului Iohannis nu îi cunosc programul, cu scuzele de rigoare. Dar având în vedere sloganul său, îi las câteva lucruri bine făcute. Cu privire la procesul dlui Iohannis, indiferent de decizia Curții, mandatul domnului Iohannis nu se poate întrerupe. Nu sunt profesor de drept constituțional, dar capitolele pe care am ajuns să le citesc zic că președintele poate să își înceteze mandatul în două cazuri – pentru încălcări grave ale Constituției și când este acuzat de înaltă trădare și ICCJ decide că este vinovat. Numai acestea sunt situațiile din Constituție în care președintele își poate pierde mandatul. Nu există niciun cuvânt care să facă aluzie la pierderea mandatului pe chestiuni de incompatibilitate. 

BILANȚ 10 ANI DE MANDAT. Potrivit Administrației Prezidențiale, conferința de presă este programată la ora 18:00. B365. ro va prezenta LIVE TEXT declarațiile președintelui Traian Băsescu la finalul celor două mandate însumând 10 ani în funcția de președinte al României.

PRINCIPALELE DECLARAȚII:


Președintele Traian Băsescu a declarat în luna august că își va prezenta bilanțul celor două mandate după terminarea celui actual.

BILANȚ 10 ANI DE MANDAT. Băsescu este primul președinte de după 1989 care a avut două mandate succesive.

După ce a fost ministru al Transporturilor, primar al Capitalei și președinte de partid, în 2004 Traian Băsescu a candidat pentru prima oară la alegerile prezidențiale, în contextul retragerii lui Theodor Stolojan, care invocase motive de sănătate, scrie Agerpres.

În urma celui de-al doilea tur de scrutin, Băsescu a câștigat alegerile pentru prima funcție în stat în fața lui Adrian Năstase.

BILANȚ 10 ANI DE MANDAT. În timpul primului său mandat prezidențial, România a aderat la UE, în 2007. De asemenea, în 2006, șeful statului a prezentat, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, raportul Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, conduse și coordonate de istoricul și politologul Vladimir Tismăneanu.

În 2007, cel de-al treilea președinte al României de după 1989 a fost suspendat din funcție de către Parlament.

Pe fondul scandalului „bilețelului roz”, la inițiativa PSD, Parlamentul l-a suspendat pe președintele Traian Băsescu, însă rezultatul referendumului l-a reconfirmat în funcție.

El a încercat să introducă votul uninominal, însă referendumul organizat în acest sens nu a fost valabil din cauza numărului mic de votanți care s-au prezentat la urne.

BILANȚ 10 ANI DE MANDAT. Tot în primul mandat, președintele Băsescu a semnat decretul pentru organizarea referendumului de trecere de la sistemul parlamentar bicameral la cel unicameral în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Conform rezultatelor finale ale referendumului, 77,78% dintre alegători s-au pronunțat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezența fiind de 50,95%, referendumul fiind astfel validat.

BILANȚ 10 ANI DE MANDAT. În 2009, Traian Băsescu, susținut de PDL, și-a depus din nou candidatura la Președinție.

El a câștigat alegerile prezidențiale, în urma celui de-al doilea tur de scrutin, în fața lui Mircea Geoană.

În cadrul ceremoniei de validare de la CCR, Traian Băsescu declara că obiectivul său principal este ca fiecare român să simtă că președintele este și al lui, indiferent cum a votat la alegeri.

BILANȚ 10 ANI DE MANDAT. În 2011, șeful statului a trimis Consiliului Legislativ un proiect de revizuire a Constituției, care a avut la bază proiectul Guvernului Boc. El susținea ca angajarea răspunderii Executivului în fața Parlamentului să se poate realiza doar o singură dată pe sesiune, exceptând legea de buget și a asigurărilor sociale. În viziunea președintelui Traian Băsescu, „urmărirea, percheziția, reținerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, se poate face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, eliminând prevederea din actuala Constituție și păstrată în varianta de revizuire a Guvernului Boc, conform căreia parlamentarii „nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei.

BILANȚ 10 ANI DE MANDAT. Și în cel de-al doilea mandat Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament, la inițiativa USL, care invoca faptul că acesta „i s-a substituit lui Emil Boc nu doar ca prim-ministru, ci și ca președinte al PDL”. După referendumul din 2012, care nu a fost validat tot din cauza prezenței alegătorilor, Băsescu a rămas șef al statului.

Președintele Traian Băsescu își încheie duminică deceniul de prim om al statului, succesorul său fiind Klaus Iohannis.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button