Bean MC: „Sunetul Subcarpaţi nu e inventat, e sunetul strămoşilor noştri şi nu ai cum să nu rezonezi cu el”

Mă amuz, pentru că de ceva vreme bună nu am mai stat faţă în faţă cu atâţia fani adevăraţi. Nici nu ştiu când s-a umplut Club A. Știu doar că atunci când a început concertul, am vrut să ajung în faţă ca să fac fotografii. Jur că n-am putut. M-am blocat după vreo 10 paşi, nu te puteai mişca, era atât de aglomerat şi atât dans în jur, încât a fost imposibil.

Păi, să facem prezentarea. Ei sunt trupa Subcarpaţi. Cu Bean MC (de la Șuie Paparude) la voce, cu Andrei Gherghe la visuals şi cu DJ Limun. Limun e din Timişoara. L-am prins la ultima repetiţie înainte de ultimul concert. Venise în Bucureşti pentru câteva zile. E student la Comunicare, are doar 21 de ani. Vroia să plece înapoi la Timişoara imediat după concert, dar nu i-a ieşit. A venit o invitaţie la radio, ba o cântare într-un club, deci pa, planuri. Ca să ne înţelegem: Limun e unul dintre cei mai promiţători DJ de la noi.

Andrei  se ocupă şi de site. Cu alte cuvinte, om de bază.

Subcarpaţi – Lăutar de Bucureşti

Subcarpaţi s-a lansat acum un an ca un proiect. Odată cu primul album Subcarpaţi la care au colaborat multe nume din muzica românească.

Îl întreb pe Bean, cel care a iniţiat proiectul Subcarpaţi, de unde pasiunea pentru muzica folclorică.

“Plăcerea mea de a cânta muzică folclorică a fost insuflată de vărul meu care a cântat în ansamblul Liviu Vasilică, îmi plăcea tare mult ce cânta, Dumnezeu să îl ierte. Eu, cântând hip-hop şi producând bit-uri pe calculator, am început să le unificat cu muzică folclorică şi aşa s-a născut, de fapt, Subcarpaţi”.

culese din cartier – paparudele, samanul si artistii (cu surorile osoianu) – danaga

Bun, dar cine te-a inspirat?

“Eu mi-am petrecut copilăria la ţară, printre bătrânii care ascultau şi cântau muzică populară. Apoi, ascultam radioul care mergea non-stop. Am mai fost inspirat şi de intuiţie. Cred că poporul nostru trebuie să aibă un soi de trecut coeziv ca să poată construi în viitor şi poate şi asta mi-a dat energie. Am fost inspirat, cum ziceam, de oameni precum Liviu Vasilică, intrerpreţi de muzică românească şi chiar de haosul mediatizat din folclorul românesc, ce ajungea prin sita mass-media către opinia publică. Mi-a tras un semnal de alarmă pentru că nu mă regăseam în acel sunet. Eu ştiam că atunci când eram mic, ascultam un alt sunet, care îmi plăcea foarte mult. Acum aud, la tv în special, o muzică aproape de ridicol şi nu aş vrea  să fie simbolul ţării mele. Mă aştept la altceva. Probabil că şi asta a fost un alt generator, chiar o sursă de inspiraţie, cumva”.

Subcarpaţi – Am crescut pe la Romană

De unde numele de Subcarpaţi?

“Prima dată am pomenit de cuvântul Subcarpaţi, pe când eram cu Șuie Paparude parcă la Braşov.  L-am întrebat pe Dobrică: Dobrică a râs. Ăsta a fost primul moment de succes al cuvântului Subcarpaţi, dacă pot spune aşa.

Ce ţi-ai propus când ai început proiectul Subcarpaţi? Cum l-ai văzut atunci desfăşurându-se în timp?

“Iniţial, am vrut să arătăm partea frumoasă din folclor.  Clar, sunt subiectiv, dar am avut încredere în urechea noastră muzicală, am zis că trebuie să aducem în vizorul oamenilor şi sunetul calitativ din folclorul românesc. Asta e targetul trupei, în termeni de marketing, dar ăsta e adevărul. La început am crezut să o să fie o nişă, vedeam oamenii de vârsta mea şi peste, care să ne asculte muzica, oameni care se regăsesc în cazurile studiate de Subcarpaţi. Dar s-a dovedit că tinerii sunt mult mai receptivi”.

Culese din cartier – Frunzisoara – silent strike & monooka

Nu se gândeau ei neam c-or să aibă atâta succes. Mai ales că totul a plecat de la o pasiune. Eu apreciez la ei că sunt la fel de modeşti şi cu acelaşi bun simţ ca la început. Pentru asta: jos pălăria!

Puhoi de oameni la lansarea de la Street Delivery

După ce anul trecut, trupa a lansat albumul Subcarpaţi, anul ăsta a scos compilaţia Culese din cartier, lansată în iunie la Street Delivery. Bean a vorbit cu mai mulţi producători din muzica electronică să ia piese din folclor pe care să le aducă la zi. Silent Strike, matze, Gojira, Undoo, Aneb şi lista continuă până la numărul 14 au produs piesele fără bani. Drept pentru care, compilaţia se dă gratis. Înainte de a apuca să scoată albumul, Bean a adunat echipa Subcarpaţi şi au pus la cale o strategie. Să lanseze compilaţia la Muzeul Țăranului, cu ansambluri folclorice, să aducă mai mulţi meşteşugari din ţară, care să îşi vândă uneltele populare. Și or vedea ei ce o ieşi. Doar că la întâlnire a venit şi Codin Orăşeanu, coordonatorul Street Delivery. Care  a zis: Și aşa a fost. Planul a rămas acelaşi, iar pe 12 iunie, într-o zi în care ploaia părea să nu ţină deloc cu Subcarpaţi, pentru că nu vroia să se mai oprească, când sonorizarea se stricase tot din cauza ploii, când de teamă că n-or să mai poată cânta acolo au decis să se mute într-un club … deodată, totul s-a întors în favoarea lor.

Ploaia s-a oprit, sonorizarea s-a rezolvat, iar fanii au venit … puhoi. Câteva sute bune, nu ştiu să zic exact dar sigur peste 500 sau peste 600. M-am urcat pe scenă ca să fac fotografii şi nu vedeam unde se termină mulţimea, care cânta şi dansa în disperare.

De unde crede Bean că are atâţia fani? Are legătură cu faptul că e vocea unei trupe foarte cunoscute – Șuie Paparude – are legătură cu faptul că hip-hop e pe val, are legătură cu faptul că folclorul pare să înceapă a deveni o modă?

Spune că e un pic din toate. “Plus, cred că e şi rodul muncii Subcarpaţi. Sunetul Subcarpaţi nu e inventat, e sunetul strămoşilor noştri, e de sute de ani, şi nu ai cum să nu rezonezi cu el. Treaba noastră e ca acel mix între folclor şi modern să fie cât mai organic.

De aici şi satisfacţiile şi aprecierile fanilor.  Toate astea ne dau energie, avem şi  ajutorul oamenilor fără de care n-am fi ajuns aici. Pentru că toţi au pus efort în acest proiect.”

Îl aminteşte pe Andrei Gherghe, pe managerul Robert Zaharia, pe amicul Nicu Duţă care a desenat masca pentru compilaţie, pe cei care au promovat concertele Subcarpaţi. Și, ca un adevărat domn ce e, nu uită să le mai mulţumescă o dată. Și încă o dată.

Cum vede trupa peste 2 ani?

“Clar, cu un nou album, clar, cu o nouă compilaţie. Încercăm să dilatăm zona de influenţă, să promovăm folclorul, să-l punem tot într-o lumină modernă, aşteaptăm în continuare ajutorul celor care ştiu despre ce este vorba, poate chiar bani pentru promovarea folclorului, pentru că sunt lucruri pe care nu le poţi face gratis”.

Dar peste 10 ani?

„Cu vreo 4 albume. Ne vedem ca o trupă clasică în istoria muzicii româneşti moderne, la fel de sinceră, pe acelaşi filon de a promova folclorul. Noi o să cântăm în continuare folclor, deja considerăm că avem o misiune: promovarea folclorului. Facem muzică, dar trebuie să ne simţim şi bine”.

Ce înseamnă folclorul pentru Bean?

„O sursă de energie. Am fost genul de român care a renegat folclorul, care avea o impresie foarte proastă despre România. Până când am reînceput să ascult din nou muzică folclorică şi iniţial am zis că are legătură cu copilăria, dar începea să îmi placă din nou. Folclorul emitea către mine şi aşa a început să se formeze un soi de conştiinţă în capul meu, pentru că au fost oameni care au luptat pentru ţara asta şi care ne-au schimbat viaţa şi, pentru ei, dar şi pentru noi, trebuie să învăţăm păstrăm valorile tradiţionale”.

Culese din cartier – ANEB – Am fost urâtă

Cine nu a apucat să asculte până acum muzica Subcarpaţi, poate să o facă şi acum şi mâine şi la anul, oricând. Pe www.subcarpati.com găseşte atât primul album “Subcarpaţi”, cât şi proaspăta compilaţie “Culese din cartier”. Pe cei ce vor deveni fani după ce vor asculta piesele, îi îndreptăm către Facebook – www.facebook.com/subcarpati, pentru a putea fi la curent cu toate noutăţile. Îi mulţumesc (şi eu) lui Bean pentru că a avut şi are (sper) încă încredere în mine. Prietenii ştiu de ce.

Culese din cartier – Subcarpaţi, Pe deal, în văi