TIMP LIBER

Bătălia de la “Cernobîl”: un dezastru și două filme. Care-i cel mai bun “Cernobîl”, cel american sau cel rusesc?

În anul 2019, când a fost lansată mini-seria “Chernobyl disaster”, o coproducție HBO și rețeaua de televiziune britanică Sky, autoritățile din Federația Rusă s-au enervat. S-au uitat și s-au enervat. Jurnaliștii pro-Kremlin au lansat o adevărată cruciadă împotriva filmului. Au spus că, de fapt, agenții CIA au stat la baza dezastrului, că a fost mâna “agenturilor străine”, iar cineaștii capitaliști nu au făcut decât să murdărească imaginea de mare putere nucleară a Rusiei. Revanșa a venit anul acesta când rușii au lansat propria lor versiune asupra catastrofei, “Chernobyl: Abyss”, regia Danila Kozlovsky. Le-am văzut pe amândouă, le-am comparat și uite ce am înțeles.

Câți regizori, tot atâtea Cernobîle, iar cel mai bun Cernobîl este cel pe care nu l-ai trăit, cel la care nu ai asistat, asta e concluzia. Eram elevă la generală când ne-au dat niște pastile cu iod “ca să nu ne crească gușa”, în rest nu știam și n-am știut mare lucru. Era ceva cu un accident, parcă, undeva la ruși. Abia când am văzut “Chernobyl Disaster” (HBO, Sky) am înțeles ce-a fost acolo și de ce nu mi s-a umflat gușa. De ce ne spuneau să spălăm bine, bine legumele, ca-n pandemie.

„Cernobil, Abis”, 2021. Primul lung metraj realizat in Rusia pe tema dezastrului nuclear.

Cernobîl, “cea mai mare catastrofă tehnologică” și cam atât

Un an au avut cineaștii ruși să pregătească contraofensiva, să facă un film despre Cernobîl din perspectiva lor. Cu siguranță că, dacă nu ar fi existat miniseria americano-britanică, nu și-ar fi ales niciodată un subiect atât de sensibil, un subiect despre care abia după căderea URSS s-a vorbit ceva mai deschis. “Chernobyl: Abyss”, în regia lui Danila Kozlovsky, cu Danila Kozlovsky în rolul principal, spune încă din primele cadre că Cernobîl a însemnat “cea mai mare catastrofă tehnologică”. Deci, Tehnologia a avut de suferit. Tehnologia a fost contaminată radioactiv, nu oamenii. Tehnologia a murit de cancer tirodian, nu copiii. Ce-i costa să scrie acolo “cea mai mare catastrofă tehnologică și UMANĂ”? Ce-i costa, îi durea mâna?

„Cernobil, Abis”, varianta ruseasca, foto credit Non Stop Production.

Craig Mazin, scenaristul care-a studiat subiectul câțiva ani ca să scrie filmul

Chernobyl disaster”, coproducția capitalistă, a avut un scenarist excepțional, americanul Craig Mazin care a și regizat primul episod. A vrut să răspundă prin “ Cernobîl” la o tema mai largă și actuală: “cum ne confruntăm în acest moment cu un război global împotriva adevărului”. Fascinat de istoria URSS și de “gândirea sovietică”, Craig Mazin a studiat subiecul la facultate cu un cunoscut sovietolog, academicianul Stephen Cohen.

Craig Mazin a cistigat Premiul Emmy pentru Cel mai bun scenariu pentru o miniserie TV.

S-a documentat câțiva ani înainte să scrie scenariul. Așa se face că filmul uimește prin acuratețea detaliilor (până și scrumierele de la “consfătuirile de urgență” arată ca cele din 1986). Convinge prin reproducerea fidelă a culturii materiale a URSS, prin decoruri, cravate, ochelari, costume, tot, și, mai ales, prin faptul că disecă radioactivitatea birocrației din sistemul comunist. Îi lămurește și pe cei care nu știu nimic despre Cernobîl cât costă dezinformarea în vieți omenești.

„Cernobyl Disaster”, 2019, foto credit HBO.

Nimeni nu pleacă, tăiați liniile telefonice, sigilăm orașul”

Disecă ierarhiile, hei-rupul lor, cum să dea bine în fața lui Gorbaciov, cum să nu afle lumea, dujmanii, Europa, americanii. Reproduce reuniunile, discursul oamenilor Partidului puși în fața unui dezastru: “Nimeni nu pleacă, tăiați liniile telefonice, sigilăm orașul”. Hotarârile marcate de un total dispreț pentru viața umană. Craig Mazin respectă cronologia evenimentelor cheie, detaliază întârzierea cu care cetățenii din URSS, Europa și lumea au aflat de dezastru și de faptul că norul toxic a plecat peste hotare. Au filmat la Vilnius, în Lituania, într-un cartier autentic sovietic care seamănă leit cu orășelul Pripeat. Tot în Lituania au filmat interiorul și exteriorul centralei nucleare de la Ignalina, o centrală astăzi dezafectată, cândva surioara celei de la Cernobîl.

Jared Harris si Stelan Skarsgard in „Cernobyl Disaster’, foto credit HBO.

Distribuție de top: Jared Harris, Stelan Skarsgard, Emily Watson

Apoi, te prinde distribuția. Jared Harris este Valeri Legasov, director adjunct al Institutului Kurceatov pentru Energie Atomică. Stelan Skarsgard joacă rolul lui Boris Scerbina, vicepreședinte al Consiliului de miniștri al URSS și șeful Biroului pentru Combustibil și Energie, tovarășul trimis de Kremlin să conducă comitetul guvernamental la fața locului. Emily Watson este Ulana Homiuk, om de știință, personaj fictiv inventat de Mazin.

Jared Harris este Valeri Legasov, director adjunct al Institutului Kurceatov pentru Energie Atomică. Foto credit HBO.
Povestea din film e dintr-o carte scrisă de Lyudmila Ignatenko, câștigătoare a Premiului Nobel pentru Literatură

Scenariul lui Craig Mazin pune în prim plan povestea Lydmilei Ignatenko și a soțului ei, Vasily, pompier la Cernobîl. A aflat de ea dintr-o carte scrisă de Svetlana Alexievich, jurnalistă, scriitoare din Belarus care a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură, în anul 2015. “Vocile Cernobilului, Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supraviețuitorilor” este rezultatul unei documentări începute de Svetlana Alexievich în anul 1986, imediat după accidentul nuclear din Ucraina. Scriitoare povestește că atunci când le-a luat interviuri supraviețuitorilor, oamenii nu știau cum să vorbească despre ce s-a întâmplat. Dacă au voie să spună. Până la dezmembrarea URSS, mass-media sovietică a difuzat foarte puține informații despre dezastru. Nu existau filme, informații, cărți, era un gol. Acum există.

Jared Harris, foto credit Liam Daniel/HBO.
Gândirea sovietică” există și astăzi, peste tot în lume

Filmul american are un mare merit, dincolo de toată politica și istoria. Ne ajută să simțim că Cernobîl nu a fost o nenorocire care li s-a întâmplat altor oameni, li s-a intimplat unor oameni ca noi. Iar “gândirea sovietică” poate fi găsită peste tot și astăzi. Oriunde se întâmplă o catastrofă vor există unii care să o mușamalizeze, să o diminueze, să o ascundă. Un incendiu, o explozie, un accident, un incendiu.

Danila Kozlovsky, regizorul si protagonistul filmului rusesc, a devenit celebru in tara sa dupa ce a jucat intr-o serie cu Vikingi. Foto credit Mubi.
Filmul rusesc –  vitejia unui pompier, personaj fictiv

Mă așteptam ca producția rusească să vină cu ceva peste. Cu ceva nou. Cu o repovestire istorică a evenimentelor, o altă abordare, poate. Nu este nici peste, nici sub, e alt film, unul cu imagine excelentă, în lunga tradiție a filmelor rusești. Vine cu povestea unui pompier, personaj fictiv, rol intepretat chiar de regizorul filmului, arătosul Danila Kozlovsky. Danila Kozlovsky centrează, dă cu capul, Danila îl joacă pe Danila. Cum ar fi făcut și Sergiu Nicolaescu. Pompierul ăsta curajos își salvează camarazii de pe acoperișul centralei, deschide supapa de apă de sub reactor și, ca prin farmec, scapă neatins de radiații. Totuși, când baiețelul lui se îmbolnăveste, reușește să-l trimită la tratament in străinătate, cu pile, în schimbul eroismului său.

Danila Kozlovsky, foto credit Non stop Production.
Planurile Partidului noi le realizăm”

Danila stinge focul, se aruncă sub reactor, conduce o ambulanță, e Superman aterizat în iad. Filmul este listat de Netflix drept „emoțional”, iar Danila Koslovsky a declarat că este mândru de filmul său, unul cu buget de peste zece milioane de dolari. „Sper ca am reusit să facem un film care să atingă profund emoțiile publicului, pentru asta există Cinematograful„. În rest, și la ruși, acuratețea detaliilor este impresionantă, evident ca le-a fost mai ușor, doar erau la ei acasă. O să vă amintiți cum arăta un coafor comunist, vestita ” Igiena”, sau “Peretele Onoarei, Planurile Partidului noi le realizăm”. Cum se îmbraca tot Estul proletar în 1986, ce muzică se dădea la radio, cum arătau tunsorile, taioarele, rochițele, pantofii, apartamentele repartizate, bucătariile, bibelourile, mașinile, cum gândeau cetățenii care credeau că trăiesc in cel mai bun și mai luminos loc din lume, URSS. Un loc în care nimic rău nu se poate întâmpla, nici măcar o “catastrofă tehnologică”.

Ce am mai scris, mai demult sau mai curând, mai jos.

“Patria”, singurul film făcut despre mișcarea separatistă ETA din Spania a ajuns în România. O producție impresionantă despre ură și iertare

 Practic, s-a făcut film despre masacrul de la Timișoara din decembrie 1989. “Dear comrades!” sau cum ar fi fost dacă revolta din Banat ar fi eșuat

Ceva mâncare decentă, un rege instabil psihic, un marchiz intrigant și câțiva curteni gay. Hai cu mine în “La cocinera de Castamar”, un film adorabil!

Hannibal Lecter a dat în mintea copiilor. “The father”, o dramă dementă cu Anthony Hopkins într-un rol magistral, film de Oscar clar ca “Buna ziua!”

Când a văzut, Biserica a strigat “Să se interzică!” Povestea cu preoți bețivi, gay și pedofili din cel mai religios loc de lângă noi


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button