Vizita lui Hrușciov la București, sabotată de o barză: Istoria penelor de curent majore din Capitală

În 2003, Elecrica Muntenia Sud SA a editat cartea „1883 – 1906 – 2003. Electricitatea la 120 de ani de utilizare în Bucureşti”. Compania de stat Electrica Muntenia Sud SA a intrat în portofoliul Enel în 2008, după procesul de privatizare din 2007. Publicaţia editată de Electrica prezintă inclusiv penele de curent majore care au lăsat Capitala în beznă. De departe, cea mai amuzantă situaţie a fost cea provocată de o barză, care a întrerupt vizita lui Nichita Hruşciov la Bucureşti.

Prima avarie electrică majoră amintită în cartea publicată de Electrica este cea produsă în Grozăveşti, pe 24 aprilie 1950, iar de anchetarea sa s-a ocupat Securitatea, dar și URSS. La acea dată s-a pus în funcţiune un nou transformator, necesar extinderii staţiei cu o celulă nou montată, destinată LEA Otopeni (n.red – liniile electrice aeriene de la Otopeni), linii care asigurau alimentarea cu energie electrică a staţiei de radio Tâncăbeşti.

„Întrerupătorul de 5 kV, cu ulei mult, face explozie, uleiul ia foc, fumul se extinde şi în staţia de 30 kV şi CTE Grozăveşti iese din funcţiune. Vin pompierii ca să stingă incendiul. Avaria este anchetată de o comisie (…), ale cărei rezultate au fost expertizate (cu aviz favorabil) în URSS. Organele de securitate cer să li se arate „arcul”. Sunt arestaţi muncitorii, care sunt eliberaţi a doua zi, şi alţi participanţi la lucrare. Printre cei reţinuţi s-au numărat maiștri Bechtold, Arghir, inginerul Călin Mihăilescu (căruia i s-a dat drumul după 17 zile) şi Adrian Georgescu (eliberat după 49 de zile). Ceilalţi arestaţi sunt eliberaţi numai după răspunsul favorabil al expertizei URSS„, se menţionează în publicaţia citată.

Circulaţia tramvaielor din Bucureşti, oprită de o avarie

Un an mai târziu, pe 13 august 1951, se înregistrează o altă avarie în reţeaua de 5 kV din Bucureşti. În noaptea de duminică spre luni, declanşează fiderul (n.red – linia electrică fără derivație, care leagă direct o centrală electrică cu posturile de transformare sau posturile principale de transformare cu cele secundare sau de distribuție) ce alimenta substaţia ITB Republica. Această substaţie rămânea, pe timpul nopţii, singura sursă de alimentare a tramvaielor din Bucureşti. În timpul manevrelor ce se fac pentru realimentarea tramvaielor din Punctul de Alimentare (PA) Ştirbei Vodă, Teatrul Naţional apar încă opt defecte.

„Avaria se prelungeşte şi remedierea se face numai dimineaţa la ora 7. În ziua următoare, la remedierea defectelor participă – cu ciocanul pneumatic în mână – în Piaţa Universităţii, şi Gheorghe Gaston Marin, ministrul Ministerului Energiei Electrice şi al Industriei Electrotehnice (MEEIE)„, potrivit cărţii „1883 – 2003. Electricitatea la 120 de ani de utilizare în Bucureşti”.

Barza care a întrerupt vizita lui Hruşciov la Bucureşti

Pe 6 iunie 1955, o barză le-a dat mari bătăi de cap angajaţilor întreprinderii de electricitate. Din cauza avariei generate de o barză, s-a produs un scurtcircuit pe LEA nr. X Doiceşti – Pătroaia, care determină ieşirea din funcţiune a întregului sistem energetic Muntenia. Din acest motiv a scăzut tensiunea şi la aeroportul Băneasa, unde la ora 16.00 era programată vizita lui Nichita Hruşciov în România. Astfel, avionul în care se afla acesta a fost nevoit să aştepte în aer până la ora 16.20, când se realimentează cu energie electrică aeroportul. Peripețiile nu se opresc însă aici, încă două pene de curent afectând vizita tovarășului Hrușciov la București.

Cu ocazia vizitei lui Hruşciov la Bucureşti a fost programat un miting în Piaţa Victoriei, unde, situat în subteran, era postat un electrician (împreună cu şeful serviciului producţie al IDEB) care, conform instructajului primit, la dispariţia tensiunii din CTE Grozăveşti, trebuia să treacă pe rând pe cele două surse de rezervă ce fuseseră pregătite în acest scop (din staţiile Filaret, respectiv Obor).

„Cum însă nici aceste surse nu rămăseseră sub tensiune, manevra nu reuşeşte. În această situaţie intră în funcţiune grupul electrogen de rezervă pentru alimentarea tribunei, însă difuzoarele instalate în piaţă rămân nealimentate, astfel încât discursul lui Hruşciov nu este auzit de participanţii la miting, ci numai de ascultătorii radioului. A doua zi explodează un întrerupător de 60 kV în Grozăveşti (cu ulei mult), iar pe 8 iunie 1955, tot în Grozăveşti, la un defect de un fider de 5 kV, o bară cu un grup se separă de sistem, funcţionând şi DAS. Printre fiderii deconectaţi se afla şi cel ce alimenta Ateneul, unde, fără a fi comunicat MEEIE, se desfăşoară o festivitate cu prezenţa lui Hruşciov, ce rămâne pe întuneric câteva minute”, spun autorii cărţii „1883 – 2003. Electricitatea la 120 de ani de utilizare în Bucureşti”.

Potrivit aceleiaşi surse, în urma penei de curent de la Ateneu s-a impus anunţarea festivităţilor şi a montării de generatoare mobile în punctele unde au loc acestea.

Vremea, principalul inamic al reţelei de electricitate a Capitalei

În ianuarie 1954, când s-a înregistrat cea mai grea iarnă din România secolului trecut, iar stratul de zăpadă a măsurat între 2 şi 5 metri, s-au produs mai multe avarii din cauza viscolului şi a nămeţilor uriaşi. Atunci, reţelele electrice aeriene din Muntenia au fost grav afectate, iar consumatorii din Bucureşti au avut mult de suferit.

Pe 18 februarie 1956, tot din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, s-a produs o altă avarie majoră în reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Viscolul şi chiciura au rupt conductorii liniilor electrice aeriene Doiceşti – Târgovişte – Grozăveşti pe o porţiune de 4 km şi conductorul de protecţie al liniilor electrice aeriene de la staţiile Doiceşti – Fundeni, precum şi LEA Grozăveşti – Tâncăbeşti, lipsind Bucureştiul de aportul de putere din exterior.

Defectul a fost identificat din avion, de inginerul Adrian Georgescu, care a decis să aterizeze la Tâncăbeşti. El le-a transmis reprezentanţilor întreprinderii de electricitate că această avarie s-a produs la traversarea Ialomiţei. Pentru remedierea situaţiei s-au trimis echipe speciale sprijinite de tancuri. Una dintre aceste echipe a fost condusă de inginerul-şef adjunct Victor Chiriţescu, care, după ce a controlat porţiunea dintre Tâncăbeşti şi Tătăreşti a liniilor electrice aeriene de 110 kV, la reîntoarcerea spre Tâncăbeşti, din 20 februarie 1956, cade de pe tanc, se loveşte la cap şi moare.

În martie 1973, în urma căderilor masive de zăpadă şi a viscolului puternic, în Staţia Nord, barele celor două transformatoare de putere 100/10 kV au fost umplute cu zăpadă producându-se un scurtcircuit trifazat care a condus la rămânerea fără tensiune a boxelor de 10 kV. Din cauza valorii mari a curentului de scurtcircuit, fazele întrerupătoarelor de 110 kV din celulele transformatoarelor au fost smulse din armături. În timpul acestei avarii au rămas nealimentate sediul Guvernului României, Televiziunea Română, dar şi zona rezidenţială.

În aprilie 1974, la PA 26, situat în subteran, la Piaţa Victoriei, punct care alimenta sediul Guvernului, se efectuează o revizie tehnică programată, la jumătate din PA. Din cauza încălzirii bruşte a vremii, zăpada amestecată cu apă blochează funcţionarea sistemului de canalizare, iar marile bulevarde şi pieţele Capitalei sunt inundate. Utilajele ICAB au fost alertate pentru a evacua rapid apa.

În Piaţa Victoriei, o cisternă pentru vidanjare, plină cu apă amestecată cu zăpadă, este racordată la gura de aerisire şi evacuează o mare cantitate pe câmpul de bare. În acel moment, un membru al formaţiei de lucru urcă pe scară pentru a asigura supravegherea accesului. Se produce o explozie puternică, care scoate din funcţiune şi distruge, în proporţie de 70% punctul de alimentare: izolatorii au explodat, barele au fost torsionate, pereţii despărţitori ai celulelor s-au dărâmat, cutiile terminale au explodat, iar fumul dens s-a răspândit în toată Piaţa Victoriei. Imediat, la faţa locului s-a prezentat un echipaj al Ministerului de Interne care a început cercetarea cazului, cu membrii formaţiei de lucru în stare de arest. Doar prezenţa unui specialist în domeniul energetic, salariat al Ministerului de Interne, care a înţeles situaţia, i-a scăpat pe membrii formaţiei de lucru de orice acuzaţie de sabotaj. Angajaţii reţinuţi au fost eliberaţi ulterior.

Bucureştiul, în beznă, după cutremurul din ’77

Cutremurul de 7,2 grade pe scara Richter a lăsat în Capitala pe întuneric. În jurul orei 21.25, în urma cutremurului, au rămas fără tensiune toate instalaţiile electrice care alimentează cu energie electrică consumatorii Capitalei, situaţie provocată de declanşarea tuturor grupurilor generatoare din centralele electrice care fac parte din sistemul energetic al Bucureştiului, CET Sud, CET Vest, CET Grozăveşti, precum şi de declanşarea liniilor de înaltă tensiune care asigură legătura cu Sistemul Energetic Naţional. Singurele obiective care au rămas alimentate cu energie electrică, datorită generatoarelor, au fost sediul CC – PCR, clădirea Consiliului de Stat şi Palatul Victoriei.

Potrivit aceleiaşi publicaţii, în ciuda seismului devastator, dispecerul de serviciu, inginerul Dumitru Docea, şi personalul de serviciu din staţiile de transformare şi-au păstrat calmul şi au început să efectueze operaţiile pregătitoare pentru repunerea în funcţiune a instalaţiilor, conform instrucţiunilor existente. Angajaţii întreprinderii au controlat instalaţiile din staţiile de transformare cu personal permanent, pentru a depista avariile provocate de cutremur şi pentru a aplica măsurile necesare. În urma controalelor efectuate s-a constatat deteriorarea unor instalaţii deosebit de importante din 18 staţii de transformare, din cele 23 în funcţiune.

Din cauza pagubelor uriaşe provocate de cutremur, repunerea în funcţiune a reţelei de distribuţie a energiei electrice a fost extrem de dificilă, dar, la circa o oră după producerea cutremurului s-au prezentat la dispecer mai mulţi membrii ai conducerii şi angajaţi ai Întreprinderii de Distribuţie a Energiei Electrice Bucureşti (IDEB) pentru a ajuta la repunerea în funcţiune a instalaţiilor afectate. Unii dintre maiştrii care au ajutat la remedierea problemei s-au implicat în ciuda faptului că locuinţele lor fuseseră grav afectate de cutremur. Iniţial s-au stabilit, la nivel operativ, urgenţele pentru intervenţie şi s-au trimis iniţial generatoare mobile la Spitalul de Urgenţă, MEE şi la Sediul Dispecerului.

Ulterior s-a început inventarierea instalaţiilor şi a căilor de curent rămase disponibile şi alimentarea consumatorilor folosindu-se drept sursă liniile de legătură cu sistemul.

La ora 23.35 s-au pus sub tensiune din LEA 220 kV Brazi II, prima sursă din sistem, barele de 220 kV din Fundeni. Prin manevre efectuate în staţiile de transformare s-au realimentat următorii consumatori:

– între orele 1.05 – 1.15 staţiile Scânteia (Pajura), Pipera, IMGB şi Bujoreni cu consumatorii din cartierele Aviatorilor, Pajura, Bucureştii Noi, Laminorul, Domenii, Herăstrău, Filaret, platforma industrială Pipera, întreprinderea Laromet, Dacia, Electromagnetica, Timpuri Noi, Tehnica Nouă, IMGB;

– până la ora 1.25 au fost alimentate cu energie electrică staţiile Militari şi Drumul Taberei cu consumatorii din cartierele Militari şi Drumul Taberei inclusiv UMEB, Lactate Militari, ICAB.

– până la ora 2.00, staţiile Jilava, Obor, Nord, Solex, cu consumatorii din cartierele Jilava, Pantelimon, Colentina, Dorobanţi, Piaţa Romană, inclusiv platformele industriale din zonele respective au fost alimentate cu curent electric;

– până la ora 2.30 au fost repuse în funcţiune staţiile Cotroceni, Fundeni, 23 August, FCME cu consumatorii din cartierele respectiv, inclusiv Uzinele 23 August şi FCME;

– până la ora 3.00 au fost alimentate cu energie electrică şi staţiile Titan şi IREMOAS cu consumatorii din Titan şi platforma IREMOAS.

Începând cu ora 3.00, consumatorii din zona centrală puteau fi alimentaţi din staţia Centru, însă alimentarea lor s-a făcut treptat, conform dispoziţiilor primite de la comandamentul central, ţinându-se cont şi de indicaţiile reprezentanţilor Întreprinderii de Distribuţie a Gazelor Naturale Bucureşti (IDGB), pentru evitarea unor explozii sau incendii.

După alimentarea cu energie electrică a locuitorilor din centru s-a început şi distribuţia energiei electrice în rândul consumatorilor de la staţia Grozăveşti.

Însă, unii consumatori importanţi precum Maternitatea Giuleşti, Spitalul Carol Davilla, Spitalul Panduri, Spitalul Cantacuzino, Spitalul de Neurologie nr. 9, Spitalul Colţea, Spitalul de Traumatologie şi Chirurgie reparatorie, nu au putut fi alimentaţi imediat din reţea. Pentru furnizarea energiei electrice necesare funcţionării în condiţii minimale a acestor obiective s-au montat generatoare.

Capitala, în criză energetică

Între anii 1983 – 1989, criza energetică a afectat sistemul energetic al Capitalei. Frecvenţa de aproximativ 47 Hz a impus luarea unor măsuri urgente de limitare a consumului de energie electrică. Din acest motiv s-au introdus cotele de consum, limitările de putere, deconectările manuale şi automate. „Populaţia este traumatizată, iar frigul şi lipsa produselor alimentare adânceşte şi mai mult starea de nemulţumire„, punctează autorii cărţii.

Un alt eveniment energetic major în istoria Capitalei s-a produs pe 25 septembrie 1989, în prima zi a ultimului congres al PCR. În staţia Bucureşti Nord a funcţionat eronat comutatorul de ploturi al transformatorului 2 – 110/ 10 kV, acesta ajungând pe plot maxim. Din acest motiv s-a creat panică şi s-au declanşat mai multe analize şi anchete.

În ciuda evenimentelor anterioare, în timpul Revoluţiei din 22-23 decembrie 1989, potrivit aceleiaşi surse, salariaţii IDEB au făcut eforturi uriaşe pentru a menţine instalaţiile electrice în funcţiune şi astfel, în cele două zile cruciale din istoria recentă a ţării, nu s-au înregistrat avarii în sistem.

Dorel, în plină acţiune, după Revoluţie

Dorei au fost, Dorei sunt încă. În octombrie 1991, cablul electric de 110 kV din Staţia Cotroceni – Staţia Panduri este lovit de către un utilaj al unei firme de construcţii care lucra fără autorizaţie de construcţie. Din cauza acestui incident au fost scoase din funcţiune, pentru aproximativ o jumătate de oră, staţiile IREMOAS, Militari, INCREST şi Drumul Taberei.

Pe 19 ianuarie 1999, cablurile electrice de 110 kV de la Staţia Militari – CET Grozăveşti 1 şi 2 au fost rupte de o firmă care lucra la extinderea reţelei de gaze. În Cet Grozăveşti au declanşat grupurile TA1 şi 2, rămânând fără tensiune sistemul 1 şi 2 la 110 kV în CET Grozăveşti, iar staţia Radu Zane a rămas integral fără tensiune.

O altă pană de curent majoră, provocată de un „Dorel”, a avut loc în urmă cu aproape 10 ani, pe 25 august 2003. Atunci, în zona Balta Albă a fost rupt cablul MT T1522 – T1650, de către o firmă de construcţii care nu a respectat prevederile avizului edilitar şi nu a solicitat atenţia tehnică. Ruperea cablului de 10 kV a generat un scurtcircuit polifazat. Supratensiunile interne apărute ca urmare a defectului din reţea şi a declanşării întrerupătorului au produs explozia cutiei terminale a cablului A aferent fiderului de bază PA 1520 – Staţia Balta Albă. Apoi, s-a produs o reacţie în lanţ, care a culminat cu un început de incendiu în PA 1520 şi rămânerea fără tensiune a barelor de 10 kV din staţia Bucureşti Sud, împreună cu reţeaua aferentă.

Guvernul României, în beznă

Pe 4 septembrie 2001, în Staţia Nord a apărut o semnalizare „deranjament la dispozitivul de acţionare IO” pe linia Grozăveşti. La ora 17.00, echipa de întreţinere a ajuns la staţia de transformare şi a constatat o presiune scăzută a azotului la dispozitivul de acţionare al IO de la celula liniilor electrice subterane (LES) de 110 kV Nord – Grozăveşti. La deschiderea separatorului de linie s-a amorsat un arc electric, fapt ce a condus la declanşarea prin protecţie de distanţă a LES 110 kV Nord – Obor (în staţia Obor). În urma acestui incident a rămas nealimentată staţia de transformare Nord, cu următorii consumatori importanţi: RATB Dorobanţi 1 şi 2, Guvernul României, Ministerul Industriilor, SC Electrica SA, Tele 7 abc, Spitalul Grigore Alexandrescu, Spitalul de Oftalmologie, mai multe ambasade şi Hotelul Hilton.

În timpul avariilor majore de la nivelul Capitalei, patru angajaţi ai sucursalei, maistrul Dumitru Pop, şefii de echipă Constantin Corlăţeanu, Tudor Peia, şi şeful de tură Nicolae Viorel şi-au pierdut viaţa.