BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ LIMBA ROMÂNĂ CLASA A VIII-A, conform EDU.RO

de:
23 feb. 2015
42 Afișari
BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ LIMBA ROMÂNĂ CLASA A VIII-A, conform EDU.RO

SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2015 CLASA A VIII-A. BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ ROMÂNĂ. Luni, în jurul orei 15.00, pe edu.ro a fost publicat BAREMUL LA SIMULAREA LA EVALUAREA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ. B365.ro vă prezintă mai jos BAREMUL LA SIMULAREA LA EVALUAREA NAŢIONALĂ la LIMBA ROMÂNĂ, imediat ce va fi publicat pe edu.ro.

BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ LIMBA ROMÂNĂ AICI.

SUBIECTE SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ LIMBA ROMÂNĂ AICI.

BAREM SIMULARE MATEMATICĂ EVALUAREA NAŢIONALĂ CLASA A VIII-A. BAREM SIMULARE MATEMATICĂ 2015, conform EDU.RO AICI

SIMULARE MATEMATICĂ EVALUAREA NAŢIONALĂ CLASA A VIII-A. SUBIECTE SIMULARE MATEMATICĂ 2015, conform EDU.RO AICI

SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ CLASA A VIII-A.SUBIECTE ŞI BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ MATEMATICĂ AICI

BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ LIMBA ROMÂNĂ CLASA A VIII-A

Anul şcolar 2014-2015
Probă scrisă
Limba şi literatura română
Simulare

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit prin barem.

 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obţinut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (42 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru notarea fiecărui antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu: uşor – greu; seara – dimineaţa; să umblu – să stau) 3 x 2 p. = 6 puncte

2. explicarea rolului cratimei în secvenţa dată (de exemplu: marchează pronunţarea legată a două cuvinte; marchează elidarea unei vocale) 6 puncte

3. câte 3 puncte pentru transcrierea fiecărei figuri de stil [de exemplu: dor… ca fulgul de uşor;
(inimioara) arsă] 2 x 3 p. = 6 puncte

4. câte 3 puncte pentru menţionarea rimei şi a măsurii primelor trei versuri: monorimă; 7 silabe
2 x 3 p. = 6 puncte

5. prezentarea semnificaţiei versurilor: prezentare adecvată, respectând numărul de cuvinte indicat – 6 p./
prezentare parţial adecvată, respectând numărul de cuvinte indicat – 3 p./ încercare de prezentare – 1 p.
6 puncte

B.
– câte 1 punct pentru precizarea oricăror patru trăsături ale doinei populare 4 x 1 p. = 4 puncte
– câte 2 puncte pentru ilustrarea oricăror două trăsături ale doinei populare, valorificând textul dat
2 x 2 p. = 4 puncte
(Punctele pentru ilustrarea fiecărei trăsături a doinei populare se acordă astfel:
• ilustrarea adecvată a trăsăturii – 2 p.
• prezentare superficială a trăsăturii/ schematism – 1 p.)
– adecvarea conținutului la cerință – 2 p./ adecvarea parțială a conținutului la cerință – 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunţuri cerute (de exemplu: Se merge la cules de sânziene în 23 iunie.; Coroniţele sunt împletite de bătrânele satului.) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei şi a titlului articolului: Bianca Sara; Cum se mai păstrează printre vilele din comuna bistriţeană Maieru unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Sânziene. 2 x 2 p. = 4 puncte
3. câte 1 punct pentru menţionarea fiecărei părţi de vorbire (seara – adverb de timp; satului – substantiv comun; populare – adjectiv propriu-zis; fac – verb predicativ) 4 x 1 p. = 4 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice (preferinţele – complement direct; fiecăreia – atribut pronominal) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a propoziţiei principale (Baza coroniţelor este din flori de sânziene, aceasta fiind completată cu păpădii, trandafiri şi alte plante) şi a propoziţiei
subordonate din fraza dată (care transformă coroniţele într-o pată de culoare) 2 x 1 p. = 2 puncte
– precizarea felului propoziţiei subordonate transcrise: care transformă coroniţele într-o pată de culoare – propoziţie subordonată atributivă 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă, având ca termen regent un adverb predicativ 4 puncte
– 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii
– 3 puncte pentru construirea corectă a propoziţiei subordonate subiective, având ca termen regent un adverb predicativ
B.
– relatarea unei întâmplări: cu respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 4 p./ fără respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 2 p. 4 puncte 

– câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaţio-temporal 2 x 2 p. = 4 puncte
– adecvarea conţinutului la cerinţă – 2 p./ conţinut parţial adecvat – 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte
12 puncte se acordă pentru redactare astfel:
– unitatea compoziţiei 1 punct
– coerenţa textului 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului: 2 p./ adecvarea parţială: 1 p. 2 puncte
– ortografia (0 erori – 3 p./ 1-2 erori – 2 p./ 3-4 erori – 1p./ 5 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
– punctuaţia (0 erori – 2 p./ 1-2 erori – 1p./ 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
– aşezarea corectă a textului în pagină 1 punct
– lizibilitatea 1 punct

SIMULARE EVALUAREA NAŢIONALĂ LIMBA ROMÂNĂ CLASA A VIII-A

Anul şcolar 2014-2015

Probă scrisă

Limba şi literatura română

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul:

Foaie verde fir mohor
Toată lumea are dor
Şi-i ca fulgul de uşor.
Numai doruleţu meu
E ca pământul de greu!
Doru meu unde se lasă
Lasă inimioara arsă;
Doru meu unde se pune
Lasă inima cărbune
Şi arde ca un tăciune…
Foaie verde mărăcine,
Cine n-are dor pe lume
Să vină seara la mine.
Să vie să-l împrumut
Că la mine e dor mult,
Ca nisipul de pe prund;
Să umblu din poartă-n poartă
Să vând dor la lumea toată.
(Foaie verde fir mohor)

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte:
uşor, seara, să umblu. 6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa n-are. 6 puncte
3. Transcrie o comparaţie şi un epitet din textul dat. 6 puncte
4. Menţionează rima şi măsura primelor trei versuri ale textului dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: Cine n-are dor pe lume/ Să vină seara la
mine./ Să vie să-l împrumut/ Că la mine e dor mult. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să motivezi apartenenţa la specie a doinei populare Foaie verde fir mohor. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale doinei populare;
– să ilustrezi două trăsături ale doinei populare, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul:

Maieru este una dintre cele mai mari comune din Bistriţa-Năsăud. Judecând după facilităţile
de care au parte locuitorii, printre care se numără pizzerii, unităţi bancare sau cafenele, am zice că
ne aflăm într-un orăşel mai mic. […] Cu toate acestea, an de an, măierenii se încăpăţânează să-şi
păstreze tradiţiile şi obiceiurile. Unul dintre cele mai aşteptate este cel de Sânziene, când tinerii sar
peste foc pentru un an îmbelşugat şi plin de noroc. Totul începe în ziua de 23 iunie, când fetele şi
băieţii […] merg la cules flori de sânziene şi alte plante sălbatice pe câmpurile comunei. Odată
florile culese, bătrânele satului, singurele care mai ştiu cum se împletesc coroniţele, se apucă de
treabă. Baza coroniţelor este din flori de sânziene, aceasta fiind completată cu păpădii, trandafiri şi
alte plante care transformă coroniţele într-o pată de culoare. Coroniţele reflectă preferinţele şi
personalitatea fiecăreia dintre doamnele care le fac, astfel încât nu prea seamănă între ele. Seara,
tinerii satului, acum îmbrăcaţi în blugi şi trening şi nu în straie populare cum se întâmpla acum 50
de ani, se adună pe uliţe unde fac focuri. Coroniţele sunt trecute de trei ori prin fum, după care se
pun pe cap, iar cei care le poartă sar peste foc tot de trei ori. […] După ce se sare peste foc,
coroana de pe cap se pune într-un cui afară, urmând ca a doua zi, în 24 iunie întreg ritualul să se
repete. În 24 iunie, după ce se sare peste foc, coroanele se aruncă pe acoperişurile caselor, unde
se lasă uneori chiar şi până la sărbătoarea din următorul an. Cele care cad şi nu stau pe casă sunt
aruncate, pentru că se spune că aduc ghinion.

(Bianca Sara, Cum se mai păstrează printre vilele din comuna bistriţeană Maieru unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Sânziene, pe www.adevărul.ro)

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– data în care se merge la cules de sânziene;
– persoanele care împletesc coroniţele. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei şi titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Seara,
tinerii satului, acum îmbrăcaţi în blugi şi trening şi nu în straie populare cum se întâmpla acum 50
de ani, se adună pe uliţe unde fac focuri. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Coroniţele reflectă preferinţele şi
personalitatea fiecăreia dintre doamnele care le fac, astfel încât nu prea seamănă între ele. 4 puncte
5. Transcrie propoziţia principală şi propoziţia subordonată din fraza următoare, precizând felul
subordonatei: Baza coroniţelor este din flori de sânziene, aceasta fiind completată cu păpădii, trandafiri
şi alte plante care transformă coroniţele într-o pată de culoare. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată
subiectivă, având ca termen regent un adverb predicativ. 4 puncte

B. Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă naraţiune în care să relatezi o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unei zile de vară. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa
textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.;
ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

 

SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ CLASA A VIII-A. SUBIECTELE LA SIMULARE LA EVALUARE NAŢIONALĂ ROMÂNĂ ŞI AICI.

La primul punct elevii au avut de făcut o analiză pe textul doinei populare „Foaie verde fir mohor”, la cel de-al doilea punct elevii trebuiau să redacteze o compunere de 150-250 de cuvinte în care să motiveze apartenenţa poeziei la specia doinei populare.

La subiectul al II-lea elevii au avut de făcut o analiză pe textul „Cum se mai păstrează printre vilele din comuna bistriţeană Maieru unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Sânziene” scris de Bianca Sara şi publicat pe adevărul.ro, iar la punctul B al subiectului al II-lea elevilor li s-a cerut să redacteze, în 80-150 de cuvinte, o scurtă naraţiune în care să relateze o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unei zile de vară. Naraţiunea trebuia să respecte, printre altele, succesiunea logică a evenimentelor, două elemente ale contextului spaţio-temporal şi respectarea numărului de cuvinte.

BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ ROMÂNĂSIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2015 CLASA A VIII-A. 

„Este subiect unic la nivel naţional, deci va fi distribuit întocmai ca la examen. Elevii au două ore la dispoziţie să rezolve testul, simularea finalizându-se la 11.00. În sălile în care avem camere de supraveghere, acestea vor fi folosite. În ceea ce priveşte activitatea didactică din şcoli, simularea nu o va afecta foarte mult. Fiecare şcoală îşi organizează programul din ziua respectivă în funcţie de situaţie”, a explicat, pentru adevarul.ro, inspectorul Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti.

SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2015 CLASA A VIII-A. BAREM DE CORECTARE SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ ROMÂNĂ. Potrivit metodologiei de organizare, elevii care participă la simulare nu pot intra în sălile de examen cu manuale, cărţi, dicţionare, însemnări sau rezumate care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor şi nici cu ghiozdane sau poşete. De asemenea, elevii nu pot avea asupra lor nici telefoane mobile sau căşti audio. Rezultatele obţinute la simularea Evaluării Naţionale vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral.

La proba de limba Română, pe care o susţin luni elevii, sunt câteva noutăţi care au apărut anul acesta în programă, însă nu toate se regăsesc la simulare. Profesoara de Limba Română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Capitală, a explicat pentru „Adevărul” că principalele noutăţi sunt romanul, balada, doina şi genul dramatic, în timp ce noutatea la gramatică o reprezintă condiţionala, concesiva şi consecutiva. „Pentru simulare, elevii trebuie să pregătească textele studiate, adică doina, pastelul, fabula, schiţa, basmul şi nuvela. Nu vor avea de învăţat acum romanul, balada şi comedia fiindcă nu le-au studiat încă la clasă. De asemenea, la gramatică trebuie să ştie subiectiva, predicativa şi atributiva. Elevii mai trebuie să ştie foarte bine modurile de expunere şi genurile literare (liric, epic)”, a exemplificat Stanca.

BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2015 ROMÂNĂ. SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2015 CLASA A VIII-A. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei arată că, prin simulări, elevii se familiarizează cu rigorile unei evaluări naţionale sau ale unui bacalaureat naţional.

Calendar simulare Evaluare Naţională 2015

23 februarie 2015 – Limba şi literatura română – probă scrisă

24 februarie 2015 – Matematică – probă scrisă

25 februarie 2015 – Limba şi literatura maternă – probă scrisă

6 martie 2015 – Afişarea rezultatelor.

SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2015 CLASA A VIII-A. BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ ROMÂNĂ. Evaluarea Națională va avea loc, în acest an, între 22 și 24 iunie. Anul trecut, doar 48,8% dintre elevii de clasa VIII-a prezenţi la simularea Evaluării Naţionale au obţinut medii peste 5, respectiv 66,95% la Limba română şi 30,4% la Matematică.

Cookies