BAREM BAC ISTORIE 2015. BAREM ISTORIE BAC 2015, SESIUNEA DE TOAMNĂ. Cum se rezolvă SUBIECTELE LA BAC

de:
26 aug. 2015
535 Afișari
BAREM BAC ISTORIE 2015. BAREM ISTORIE BAC 2015, SESIUNEA DE TOAMNĂ. Cum se rezolvă SUBIECTELE LA BAC

BAREM BAC ISTORIE 2015, EDU.RO. BAREM ISTORIE BAC 2015. REZOLVARE BAC ISTORIE, SESIUNEA DE TOAMNĂ 2015REZOLVARE ISTORIE BAC 2015, BAREM BAC 2015 ISTORIESUBIECTE BAC 2015 ISTORIE.

BAREM ISTORIE 2015, CONFORM EDU.RO – CLICK AICI

SUBIECTE ISTORIE 2015, CONFORM EDU.RO – CLICK AICI

BAREM DE CORECTARE BAC 2015 ISTORIE BAC

Examenul de bacalaureat național 2015
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 1
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil
sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea „constituției” precizate în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la Imperiul Otoman
3. câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două drepturi ale domnitorului în domeniul
legislativ, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine
că prin constituție se consolidează principiul separării puterilor în stat
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relaţii cauză-efect stabilite între două informaţii selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două proiecte politice din prima jumătate a secolului
al XIX-lea care au contribuit la formarea statului român modern (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăruia dintre proiectele politice menţionate (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România,
în relațiile internaționale din secolul al XIX-lea
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea oricărui conducător politic precizat în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea formațiunii politice și a organizației politico-militare, la care
se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
situaţia economică din România (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la politica
externă a României
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și
prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, ca urmare etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru precizarea oricărei autonomii locale din spațiul românesc din secolele al
IX-lea – al XI-lea
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale unei autonomii locale din
spațiul românesc, în secolele al XIII-lea – al XIV-lea (3px2=6p)
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două instituții centrale din spațiul românesc
(3px2=6p)
2 puncte pentru menţionarea oricărei acțiuni militare la care participă reprezentantul uneia
dintre instituțiile centrale în secolul al XV-lea
3 puncte pentru prezentarea acțiunii militare menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice
de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
acțiunea militară menţionată
– 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la implicarea
reprezentantului unei instituții centrale din spațiul românesc în relațiile internaționale din
secolele al XVI-lea – al XVIII-lea
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

SUBIECTE BAC ISTORIE 2015, CONFORM EDU.RO

Examenul de bacalaureat național 2015
Proba E. c)
Istorie
Varianta 1
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil
sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Relaţiile dintre [Alexandru Ioan] Cuza şi Adunarea legislativă au fost tensionate încă de
la începutul noii guvernări naţionale. […] Cuza […] dorea să aducă schimbări fundamentale în
organizarea socială, economică şi politică a ţării. […] Totuși, prefera să conlucreze cu moderații
decât cu radicalii […]. El nu avea încredere în radicali, din cauza activității lor revoluționare secrete
din trecut și a intenției lor declarate de democratizare a sistemului politic, printre altele, prin
restrângerea puterii domnitorului. […] Cuza a fost nemulțumit de propria incapacitate de a face ca
programul său să fie acceptat de adunare, în special privind reforma electorală și noua lege
agrară. Evenimentele au atins punctul culminant în 1864. Nemulţumit de tendinţele manifestate de
guvernul parlamentar, Cuza a dizolvat adunarea la 2/14 mai 1864. Pentru a-şi consolida poziţia,
Cuza a promulgat o nouă lege electorală şi o nouă Constituţie (Statut). […] Statutul reflecta […]
nemulţumirea lui Cuza faţă de adunările reprezentative, ducând astfel la schimbarea fundamentală
a relaţiei între ramura executivă şi cea legislativă […]. Noua constituţie […] îi garanta [domnitorului]
puteri cum ar fi dreptul unic de a iniţia o lege şi dreptul suprem de veto asupra proiectelor de lege
adoptate de adunare.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
B. „Sultanul l-a recunoscut pe Carol drept prinț ereditar în octombrie 1866, dar, în mod nerealist,
și-a menținut ideea că Principatele Unite vor trebui să rămână parte integrantă a Imperiului Otoman.
Între timp, în aprilie, guvernul provizoriu organizase alegeri pentru o nouă Cameră a
deputaților. Servind ca Adunare Constituantă, aceasta și-a propus drept primă îndatorire să
elaboreze și să aprobe noua Constituție. După dezbateri aprinse […] la 29 iunie/11 iulie 1866
Adunarea a adoptat în mod unanim Constituţia, iar Carol I a promulgat-o a doua zi. […] Ea […] crea
condiţiile pentru alegerea unui guvern reprezentativ, prevedea responsabilitatea miniştrilor pentru
acţiunile lor şi întărea principiul separării puterilor. De asemenea, stabilea în detaliu drepturile şi
libertăţile cetăţenilor. […] Sistemul parlamentar instituit în 1866 s-a caracterizat […] prin rolul
preponderent al Legislativului. Acesta a devenit aproape partener egal cu domnitorul în elaborarea
legilor şi a dobândit dreptul de a pune întrebări miniştrilor cu privire la linia politică urmată şi
abuzurile puterii. […] Totuşi, domnitorul deţinea o autoritate considerabilă.[…] El păstra un rol
decisiv în procesul legislativ. Putea înainta Parlamentului propriile sale proiecte de legi şi avea
dreptul de a se opune prin veto, acţiune ce nu putea fi contracarată de Adunarea legislativă.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi „constituția” precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Imperiul Otoman. 2 puncte
3. Menţionaţi două drepturi ale domnitorului în domeniul legislativ, la care se referă atât sursa A,
cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că prin constituție se
consolidează principiul separării puterilor în stat. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două proiecte politice din prima jumătate a secolului al XIX-lea care au contribuit la
formarea statului român modern. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni desfășurate de România, în relațiile internaționale
din secolul al XIX-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Şi în primii ani de la preluarea puterii, până la eliminarea vechii gărzi a lui Gheorghiu-Dej,
Ceauşescu continuă să îmbunătăţească climatul de destindere moştenit, atât pe plan intern, cât şi
extern. […] Planificarea economică acordă o mai mare atenţie industriei uşoare şi agriculturii, iar
produsele acestora sunt mai curând rezervate consumului intern decât exportului. […] Relativul
progres economic era însoțit de o timidă, dar reală destindere internă.
La aceasta se adaugă deschiderea externă. În perioada 1965-1975, România e vizitată de
preşedinţii americani Richard Nixon şi Gerald Ford, de preşedintele Franţei, Charles de Gaulle,
care aduc cu ei bunăvoinţa Occidentului […]. În 1967 Bucureştiul, contrar indicaţiilor Moscovei,
stabileşte relaţii diplomatice cu Bonnul […]. În acelaşi timp, şi tot împotriva cuvântului de ordine
venit de la Moscova, menţine relaţiile diplomatice cu Israelul şi după Războiul de şase zile din
1967. […] Refuzul de a participa la manevrele militare ale Pactului de la Varşovia este consecvent
manifestat. […] Fără consultarea Aliaților săi din Pactul de la Varşovia, România îşi reduce
efectivele militare de la 240 000 la 200 000. […] La reuniunea Comitetului Politic Consultativ al
Pactului de la Varşovia de la Bucureşti din iulie 1966 delegaţia sovietică nu reuşeşte să impună o
reorganizare instituţională a Pactului de la Varşovia, care să-i dea acestuia un comandament mai
eficace, din cauza opoziţiei României. […] În aprilie 1967, PCR [Partidul Comunist Român] nu
trimite reprezentanți la Conferința partidelor comuniste ținută la Karlovy Vary. […] În schimb, la
mijlocul lunii august 1968 Ceaușescu se duce la Praga și semnează tratatul româno-cehoslovac
de amiciție și asistență reciprocă.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un conducător politic precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi formațiunea politică și organizația politico-militară, la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la situaţia economică din România.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica externă a României,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în România sunt utilizate
practici politice totalitare, în perioada stalinismului. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre stat și politică în spațiul românesc, în
Evul Mediu și la începuturile modernității, având în vedere:
– precizarea unei autonomii locale din spațiul românesc din secolele al IX-lea – al XI-lea;
– menţionarea a două caracteristici ale unei autonomii locale din spațiul românesc, în
secolele al XIII-lea – al XIV-lea;
– menționarea a două instituții centrale din spațiul românesc și prezentarea unei acțiuni
militare la care participă reprezentantul uneia dintre acestea în secolul al XV-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la implicarea reprezentantului unei instituții
centrale din spațiul românesc în relațiile internaționale din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea
şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Absolvenţii de liceu au susţinut, miercuri, 26 august 2015, PROBA LA ISTORIE, la BACALAUREAT 2015, în sesiunea de toamnă a examenului de BAC.

La istorie, elevii au avut de rezolvat trei subiecte, fiecare dintre ele notate cu 30 de puncte.

Proba scrisă la ISTORIE la examenul de bacalaureat are trei părți: prima parte include două texte, pe baza cărora elevilor li s-a cerut să răspundă la șapte întrebări. La subiectul al doilea elevii au avut un text din opera lui Ion Bulei, „O istorie a românilor”, pe baza căruia aceştia aveau de răspuns la șase întrebări. Cea de-a treia parte constă în redactarea unui eseu de două pagini despre stat şi politică în spaţiul românesc în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii. 

BAREM BAC ISTORIE 2015, EDU.RO. BAREM ISTORIE BAC 2015. REZOLVARE BAC ISTORIE, SESIUNEA DE TOAMNĂ 2015REZOLVARE ISTORIE BAC 2015, BAREM BAC 2015 ISTORIESUBIECTE BAC 2015 ISTORIE. B365.ro va publica baremul la istorie în sesiunea de toamnă a examenului de bacalaureat, imediat ce va fi disponibil pe EDU.RO. 

Iată SUBIECTELE la BAC 2015 ISTORIE:

Click pe imagini pentru mărire

FOTO: adevărul.ro

BAREM BAC ISTORIE 2015, EDU.RO. BAREM ISTORIE BAC 2015. REZOLVARE BAC ISTORIE, SESIUNEA DE TOAMNĂ 2015REZOLVARE ISTORIE BAC 2015, BAREM BAC 2015 ISTORIESUBIECTE BAC 2015 ISTORIE. REGULI DE ACCES BAC: Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Se interzice candidaţilor să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea, sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, precum și orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la rețele de socializare, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidați sau cu exteriorul.

BAREM BAC ISTORIE 2015, EDU.RO. BAREM ISTORIE BAC 2015. REZOLVARE BAC ISTORIE, SESIUNEA DE TOAMNĂ 2015REZOLVARE ISTORIE BAC 2015, BAREM BAC 2015 ISTORIE. Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidați sau cu exteriorul.

Candidații care încalcă regulile menționate vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit sau au transmis materialele interzise.

BAREM BAC ISTORIE 2015, EDU.RO. BAREM ISTORIE BAC 2015. REZOLVARE BAC ISTORIE, SESIUNEA DE TOAMNĂ 2015REZOLVARE ISTORIE BAC 2015, BAREM BAC 2015 ISTORIEÎncălcarea regulilor va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidații respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. Acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

CALENDAR BAC 2015 SESIUNEA AUGUST-SEPTEMBRIE

17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
18-19 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
20-21 august 2015 Evaluarea competenţelor digitale – proba D

CALENDAR BAC 2015 SESIUNEA AUGUST-SEPTEMBRIE
24 august 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă
25 august 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
26 august 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
28 august 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă

CALENDAR BAC 2015 SESIUNEA AUGUST-SEPTEMBRIE
31 august 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
1-2 septembrie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
3 septembrie 2015 Afişarea rezultatelor finale.

BAREM BAC ISTORIE 2015, EDU.RO. BAREM ISTORIE BAC 2015. REZOLVARE BAC ISTORIE, SESIUNEA DE TOAMNĂ 2015REZOLVARE ISTORIE BAC 2015, BAREM BAC 2015 ISTORIESUBIECTE BAC 2015 ISTORIE. Iată şi SUBIECTELE LA BAC ISTORIE în sesiunile anterioare:

BAREM DE CORECTARE LA ISTORIE BACALAUREAT 2015 – ISTORIE, BAREM CONFORM EDU.RO, BACALAUREAT 2015 

VEZI AICI BAREMUL DE CORECTARE LA ISTORIE, BACALAUREAT 2015

VEZI AICI SUBIECTELE LA ISTORIE, BACALAUREAT 2015

SUBIECTE ȘI BAREM LA ISTORIE, BAREM BAC ISTORIE 2015, EDU.RO. BAREM ISTORIE BAC 2015. REZOLVARE BAC ISTORIE, SESIUNEA DE TOAMNĂ 2015REZOLVARE ISTORIE BAC 2015, BAREM BAC 2015 ISTORIESUBIECTE BAC 2015 ISTORIE. Anterior, elevii au avut de rezolvat trei subiecte. La primele două subiecte, elevii au avut de analizat un text la prima vedere despre comunism, dar şi un altul despre Primul Război Mondial.

La subiectul al doilea au avut de elaborat un eseu despre autonomiile locale şi Evul Mediu.

Una dintre variante propune la subiectul cu numărul unu un fragment din K. Hitchins, România 1866-1947 şi unul din I. La subiectul numărul trei, elevii au avut de elaborat în aproximativ două pagini un eseu despre preocuparea istoricilor pentru romanitatea românilor, având în vedere: menționarea a două cauze ale abordării romanității românilor de către istorici și precizarea unei asemănări între acestea; menționarea a doi istorici și prezentarea viziunii referitoare la romanitatea românilor a unuia dintre aceștia; formularea unui punct de vedere referitor la existența constantelor în abordarea romanității românilor de către istorici si susinerea acestuia printr-un argument istoric.

BAREM BAC ISTORIE 2015, EDU.RO. BAREM ISTORIE BAC 2015. REZOLVARE BAC ISTORIE, SESIUNEA DE TOAMNĂ 2015REZOLVARE ISTORIE BAC 2015, BAREM BAC 2015 ISTORIESUBIECTE BAC 2015 ISTORIE.

Cookies