Bani europeni la Bucureşti: Trei abonamente de metrou pe cap de locuitor, în patru ani

Chiar dacă se mândreşte cu statutul de capitală a ţării, Bucureştiul se poate compara la capitolul absorbţie al banilor nerambursabili abia cu judeţul Suceava, căruia i-au revenit prin POR aproximativ 31 de euro pe cap de locuitor. Asta dacă e să calculăm la populaţia înregistrată legal ca rezidentă în oraşul Bucureşti: 1.931.838, conform ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică.

Autorităţile au tras 15% din cât au cerut

Potrivit datelor centralizate de Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI), autorităţile publice locale au depus, de la lansarea POR în 2007 şi până în prezent, proiecte în valoare totală de 471 milioane euro. Contractele semnate până la sfârşitul lunii septembrie 2010 pentru a primi finanţare europeană se situează însă la 69 milioane de euro. În aceste condiţii, primăriile şi consiliile locale din Bucureşti şi Ilfov au tras de la Uniunea Europeană doar 15% din cât au cerut prin proiectele depuse. O sumă infimă, însă, în comparaţie cu nevoile Capitalei. „15% este puţin faţă de alte regiuni ale ţării, dar eu cred că avem potenţialul de a recupera aceste întârzieri deoarece autorităţile locale din Bucureşti au putere financiară mai mare decât în alte zone. La noi, tot procesul a fost întârziat şi a înregistrat un decalaj de şase-opt luni pentru că nu am avut proiecte gata pregătite, aşa cum s-a întâmplat în regiunile mai sărace din ţară”, a explicat Dan Nicula, directorul general al ADRBI.

Licitaţii contestate, lipsă bani şi personal calificat

Conform sursei citate, un alt motiv pentru slaba absorbţie a fondurilor europene îl poate reprezenta legea achiziţiilor publice, licitaţiile fiind contestate de foarte multe ori de către participanţi. „O altă cauză pentru întârzieri, specifică Bucureştiului, este problema dreptului de proprietate asupra unui imobil care face obiectul unei lucrări de infrastructură. Deşi toată lumea ştie că străzile aparţin, de exemplu, domeniului public, nouă ne trebuie să ni se spună de unde şi până unde ţine strada. Inventarul domeniului public al municipiului Bucureşti a fost făcut, dar nu a fost încă şi aprobat prin Hotărâre de Guvern”, a completat şeful Agenţiei de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov.

Pe de altă parte, patronatele consideră că una dintre piedicile în contractarea banilor europeni o poate reprezenta incapacitatea administraţiilor locale de a asigura cofinanţarea proiectelor. „Proiectele strategice sunt de ordinul milioanelor iar partea proprie de contribuţie poate constitui o problemă chiar şi pentru administraţiile locale din Bucureşti. În plus, modul cum se rambursează banii poate fi o altă problemă. Sunt deconturi care se fac şi după 3-5 luni, inclusiv TVA, ceea ce înseamnă costuri pe care administraţiile nu şi le pot permite”, a opinat Cezar Corâci, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR) 1903. Acesta a adăugat că legislaţia actuală, îndeosebi în ceea ce priveşte achiziţiile publice, are nevoie de ajustări în sensul eliminării contestatarilor „de profesie”.

„Pe de altă parte, nu întotdeauna administraţiile locale au capacitatea şi oamenii pregătiţi pentru a desfăşura proiecte europene. În plus, legislaţia românească presupune nişte proceduri mai dificile decât cele cerute de UE, în acest sens fiind necesare măsuri de relaxare legislativă”, a conchis preşedintele UGIR 1903. Prefectul Capitalei s-a abţinut să facă vreun comentariu. „Nu ştiu de ce este doar atât gradul de absorbţie. Vă daţi seama că nu este satisfăcător. Nu ştiu ce să spun. Neavând rapoarte de la ei ADRBI, pentru că nu sunt subordonaţii noştri, îmi este imposibil să comentez. Dacă era o instituţie deconcentrată, de la care aveam date constant, era altceva. Aşa nu pot să îmi exprim nicio părere”, a precizat Cristian Mihai Atănăsoaei, prefectul Capitalei.

Contracte în curs de finanţare

Pe lângă contractele deja semnate de autorităţile publice locale, oficialii ADRBI susţin că au în curs de parafare alte proiecte a căror valoare totală se situează la 13 milioane euro. Cele mai multe solicitări de fonduri europene sunt, potrivit reprezentanţilor ADRBI, pentru planurile integrate de dezvoltare urbană incluzând aici atât reabilitarea infrastructurii urbane cât şi dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri. Pentru această axă de finanţare, proiectele depuse sunt evaluate la 155 milioane euro, sumă comparabilă cu cea cerută pentru modernizarea şi echiparea şcolilor şi universităţilor din Bucureşti.