O bancă dintr-un loc de joacă pentru copii de pe Strada Apusului, Sector 6, a fost distrusă în doar câteva minute. Nu s-a rupt din cauza vechimii și nici nu a cedat singură. Imaginile surprinse de camerele de supraveghere au arătat că a fost distrusă de câțiva copii care erau însoțiți, sau punem între ghilimele „însoțiți”, de niște adulți.
Deci, de ce nu avem o țară „ca afară”? Sau un oraș „ca afară”? Sau orice „ca afară”? Ne place să ne plângem mereu de faptul că la noi nu e cum e „pe afară”. Și niciodată nu epuizăm motivele pentru care mereu ne considerăm marginalizați, izolați, nebăgați în seamă, tratați ca oameni din lumea a treia. Dar ratăm mereu să ne uităm, cum ne învață și Scripturile, la bârna din ochii noștri, înainte de a vedea paiul din ochii celuilalt. Chiar nu v-ați întrebat niciodată de ce unii oameni se manifestă într-un fel doar în spațiul lor natural, în grădina Maicii Domnului (săraca grădină, pare abandonată), iar atunci când ies „în lume” (evident că nu generalizăm, dar poate ați mai văzut), descoperă că pot fi și civilizați, că pot fi și educați?
Parcurile și locurile de joacă sunt pentru copii, dar asta nu înseamnă că pot fi distruse. Fiecare bancă ruptă înseamnă bani din bugetul public pentru reparații, bani care ar fi putut fi investiți în alte lucrări pentru comunitate, spune Primăria.
Sunt chestii ce țin în primul rând de educație. Nu contează de unde este primită. Poate fi cea de acasă, poate fi cea din școală, din comunitatea în care trăim. Educația este temelia. Apoi, desigur, intervine strictețea legii și aplicarea ei. O lege strictă și care se aplică „la sânge” ar descuraja total actele de vandalism, de huliganism, de distrugere a bunurilor publice. Și poate așa am vedea din ce în ce mai rar situații precum cea prezentată de Primăria Sectorului 6. Care, de altfel, s-a întâmplat la foarte puțin timp după ce a schimbat banca.
Poate ar trebui ca autoritățile locale să pună cheltuiala legată de refacerea băncii pe seama familiei, astfel încât să crească gradul de responsabilizare a tuturor pentru a păstra și îngriji locurile unde ne putem relaxa și bucura și noi, ceilalți, care nu distrugem intenționat lucruri. Că și așa sunt din ce în ce mai puține locuri unde să stai așezat pe o bancă și să nu trebuiască să arunci pantalonii la gunoi pentru că i-ai distrus și tu, cum au distrus unii băncile… în Bucureștiul ăsta frumos.
Te-ar mai putea interesa și: