Balta Albă, un documentar despre viaţa unui cartier iconic al Bucureştiului, prin ochii artiştilor

Regizorul Silviu Munteanu porneşte prin documentarul Balta Albă într-o incursiune în istorie, atât cea antedecembristă, cât şi în viaţa de după Revoluţie a acestei zone pur bucureştene, aflate departe de centrul pompos pe care turiştii străini îl văd atunci când vizitează oraşul, dezleagând astfel misterele acestui cartier printr-o serie de interviuri cu artişti importanţi ai României care şi-au găsit inspiraţia aici. 

Baltă Albă este cartierul din sud-estul Bucureştiului, oraşul metropolă de la marginea Orientului, capitală României.         

Primele date istorice ale acestei zone datează din 1813, de pe vremea domnitorului fanariot al Ţării Româneşti Ioan Gheorghe Caragea. O epidemie de ciumă a omorât peste 50 mii oameni, iar una din gropile comune unde erau îngropaţi morţii se află aici. Vărul nestins care se aruncă peste morţi era împrăştiat de ploi formând bălţi albe.

În anii 60 când Bucureştiul se extindea, aici apărea unul din cartierele mai selecte ale capitalei. În majoritatea blocurilor noi construite locuiau cadre militare, profesori, oameni de cultură, dar şi oameni din temuta securitate a regimului ceauşist. În vecinătatea cartierului au apărut şi foarte multe fabrici şi uzine, care au adus după sine în anii ’80, un număr mare de muncitori şi implicit construcţia unui număr foarte mare de blocuri.

Practic, în Baltă Albă populaţia a devenit foarte diversă. Mai multe paturi sociale împărţeau acelaşi bloc.

Una din particularităţile acestui cartier este apariţia unui foarte mare număr de muzicieni, în decursul a 30 de ani, ceea ce a făcut acest din Baltă Albă un cartier unic în România, depăşindu-şi condiţia de simplu dormitor comunist.
Nimeni nu şi-ar fi putut imagina că pe un perimetru de câţiva km pătraţi există hard rock, new wave, avangardă, hip-hop, jazz, electro, clasică şi lăutărească. Practic aici s-au născut, au crescut şi s-au dezvoltat că artişti foarte nume mari ale muzicii româneşti, din trupe precum Iris, Timpuri Noi, Partizan, ÎL-Egal, Marijuana, Maxim Belciug şi mulţi alţii.

Documentarul va dezvălui poveşti ale muzicienilor şi ale câtorva personaje neaoşe ale cartierului, despre această zona, despre carieră lor muzicală, despre contextul socio-cultural în care viaţă lor se desfăşoară. În acest sens, documentarul prezintă muzicienii şi povestirile lor într-o ordine cronologică.

Anii ’80 au fost foarte grei pentru România. Ceauşescu intenţiona achitarea tuturor datoriile externe ale României prin economii, astfel curentul electric era oprit de câteva ori pe zi, blocurile nu erau încălzite iarnă, la televizor nu existau mai mult de două ore de program, iar hrană era raţionalizată.
Tot atunci presiunea securităţii şi a organelor de partid au atins punctul maxim. În cartierul Baltă Albă, aproape fiecare scară de bloc avea un turnător la securitate, care trimitea lunar notiţe despre activităţile vecinilor.
Muzicienii rock la acea vreme aveau dificultăţi în a apărea pe scenă, mulţi dintre ei fiind interzişi de către comisiile de cultură ale regimului comunist.

După revoluţia anticomunistă din 1989, perioada anilor 90 a fost una foarte tulbure din punct de vedere socio-politic. Cu toate astea, muzical vorbind, România a avut un bum rock şi jazz. În Sălăjan, o parte a carierului Baltă Albă, a apărut mişcarea hip-hop-ului românesc. A fost practic pentru prima oară în România, când un loc bine delimitat pe harta avea muzică lui proprie.

Urmează apoi perioada anilor 2000, până în zilele noastre, ani în care Baltă Albă a cunoscut o relativă înfrumuseţare. Contextul economic şi-a spus cuvântul şi aici. Magazine precum tutungeria, merceria şi cofetăria anilor 80 de la parterurile blocurilor sunt acum bănci, agenţii de pariuri, case de amanet şi farmacii. Din punct de vedere muzical, cartierul cuprinde trei generaţii de muzicieni care au exercitat şi exercită o importantă influenţă nu numai asupra culturii bucureştene dar şi asupra culturii româneşti în general.  Baltă Albă înseamnă 30 ani de viaţă boemă şi creaţie artistică.

Cinefilii bucureşteni pot să acceseze pagina de Facebook Balta Albă Documentar pentru a afla datele şi locurile în care pot viziona această peliculă.