BAZAR

Azi începe POSTUL PAȘTELUI: Tradiții și obiceiuri în POSTUL PAȘTELUI

POSTUL PAŞTELUI. Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

Pe parcursul acestei perioade sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunavestire, pe 25 martie, şi în Duminica Floriilor. Postul Paştelui se va încheia pe 14 aprilie, informează rtv.net.

POSTUL PAŞTELUI, Traditii si Obiceiuri din Postul Mare

Prima zi a postului Mare se mai numeste şi Lunea curată, zi în care potrivit tradiţiei, oamenii obişnuiesc să purifice, să cureţe spaţiul în care trăiesc prin obiceiuri rituale, potrivit romanianmonasteries.org. În această zi, femeile nu lucrau nimic în afară de spălatul ritual al vaselor pe care, mai apoi, le urcau în podul caselor.

În Banat de exemplu, prima zi de post se numeste Spolocanie. Atunci, oamenii se spală cu băutură la cârciuma satului de mâncarea de dulce pe care au consumat-o până acum. În trecut, la aceste petreceri cu băutură participau şi femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la brâu.

În alte părţi ale ţării, în ziua de Spolocanie vasele din care s-a mâncat până la Lăsata Secului se spălau cu leşie şi se urcau în pod, unde se păstrau până la Crăciun.

Tradiţia consemnează şi alte obiceiuri în prima zi de post, cum ar fi Cucii. Feciorii şi bărbaţii tineri se maschează în diverse animale, se îmbracă în fuste, îşi pun o glugă pe cap şi un clopot mare pe spinare şi aleargă în dimineaţa primei zile de post după copii, după fete, după oameni, ca să-i atingă cu băţul şi să-i trântească la pământ. Seara, cucii se adună şi merg din casă în casă pentru a dansa hora în curţile oamenilor.

În marţea de după Lăsatul Secului începe Postul Mare propriu-zis, ce durează şapte săptămâni, etapa calendaristică în care nu se consumă carne, lapte, brânză şi ouă, alimentaţia bazându-se integral pe produsele vegetale. În această perioadă, în gospodăriile tradiţionale se desfăşură o intensă activitate în domeniul industriei textile casnice. Se torcea de zor, se ţesea, iar femeile tinere şi fetele îşi coseau, pe ascuns, frumoasele cămăşi cu care se îmbrăcau în ziua de Paşti.

POSTUL PAŞTELUI, păresimile

Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numită Miezul Paresimilor. Local, în Bucovina, denumirea acestei sărbători a încetat să mai exprime împărţirea Postului în parti egale, devenind Miezul Păreţilor, în sensul de pereţi despărţitori. Această sărbătoare cade întotdeauna într-o zi de miercuri. Ziua oferea, altă dată, gospodinelor prilejul de a număra ouale strânse până atunci şi de a evalua numărul de ouă de care aveau nevoie pentru buna pregătire a Sărbătorii Pascale. De asemenea, femeile socoteau acum cât s-a tors din cantitatea totală de cânepă, apreciind data aproximativă când urma să se termine operaţia, întrucât era obligatoriu ca această activitate să se încheie până la Joia Mare.

Unele dintre cele mai profunde, frumoase şi înălţătoare slujbe creştine sunt Deniile. Ele se ţin în Postul Mare al Paştilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile din Săptămâna Mare, care atrag o mulţime de credincioşi. Până la începerea Deniilor, în săptămâna a cincea din Postul Paştilor, satele trebuie curăţate şi primenite, începând cu casele şi ogrăzile. Toată lumea foieşte, aeriseşte şi scutură. Dar cei mai bucurosi sunt copiii. După ce văruiesc pomii din livezi şi grădini, se îmbracă în haine de sărbătoare şi se duc la biserică. Magia Deniilor îi tulbură şi îi farmecă. La fel ca pe mamele, bunicile şi surorile lor, care în Săptămâna cea Mare intra în biserică cu capul acoperit de-o năframă neagră.

POSTUL PASTELUI, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, scrie basilica.ro.

În general, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca o instituţie de origine apostolică. Dar în primele trei secole durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexan-driei ş.a., unii posteau numai o zi (Vinerea Patimilor), alţii două zile, adică Vineri şi Sâmbătă înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti; la Ierusalim, în sec. IV se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus în aceeaşi vreme se postea numai patruzeci de zile.

Începând de pe la sfârşitul secolului al III-lea înainte, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu numiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor, având o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii, fiind foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, şi anume după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, deşi deosebirile dintre Bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat şi după această dată. După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză, în grec. = Κυριαϗή της τυρινης, adică Duminica brânzei, în slavo-rusă = Nedelia Sîropustnaia sau proşenoe voskresenie, adică Duminica iertării) şi postim până în seara Sâmbetei din săptămână Patimilor, inclusiv, mai scrie basilica.ro.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2). Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Postul Paştilor e ţinut şi în Biserica Romano-Catolică; el ține 40 de zile, începând nu luni ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuşii pe creştetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moştenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

Pe parcursul acestei perioade sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunavestire, pe 25 martie, şi în Duminica Floriilor. Postul Paştelui se va încheia pe 14 aprilie.

POSTUL PAŞTELUI Când sunt dezlegările la peşte?

Postul Paştelui este considerat cel mai aspru din an şi are doar două zile dezlegare la peşte. Astfel, vom putea consuma carne de peşte doar în ziua de 25 martie, când se sărbătoreşte Bunavestire şi în ziua de 13 aprilie, când sărbătorim Floriile. În restul perioadei, nu ai voie să te atingi de carne!

POSTUL PAŞTELUI Cu ce înlocuim carnea?

Fasole, mazăre, linte (leguminoase) – Fasolea conţine proteine, fibre şi are un nivel ridicat de carbohidraţi cu eliberare lentă, ceea ce înseamnă că poate înlocui cu uşurinţă carnea în alimentaţie. Fasolea furnizează energie pentru muşchi şi creier, iar 100 de grame conţin nu mai mult de 120 de calorii. Este un aliment săţios, care poate fi consumat în cantităţi mai mari, fără a te îngrăşa. Este recomandat să pregătim cât mai multe salate de legume (zarzavaturi) şi leguminoase (fasole, mazăre, bob, năut, linte, soia, etc) proaspete, iar în cursul zilei, între mese, dacă simţim că ni se face foame, putem ronţăi un morcov, un ardei gras, un măr sau alte fructe.

Ciuperci – Ciupercile sunt o sursă bogată în proteine vegetale. În plus, conţin seleniu, cupru şi fier, elemente care le fac înlocuitorii perfecţi pentru carne şi produse din carne. Ele pot fi adăugate în mâncăruri, servite în salate sau preparate la grătar. Atenţie! Nu îndepărta pieliţa ciupercilor deoarece conţine toate vitaminele, mineralele şi elementele nutritive ale acestora.

Soia – soia este un aliment care are aceeaşi cantitate de proteine ca şi carnea. De asemenea, soia conţine fier, complexul de vitamine B şi fibre. Soia reduce nivelul colesterolului rău, hipertensiunea, împiedică dezvoltarea celulelor canceroase şi întăreşte sistemul imunitar.

Oleaginoase – este vorba despre alune, migdale, nuci, arahide etc. Acestea conţin proteine şi o cantitate importantă de vitamina E care ajută la menţinerea sănătăţii pielii.

Fructe – Un plus de substanţe nutritive îl aduc şi fructele. Consumă cât mai multe fructe proaspete, în detrimental sucurilor natural. Acestea din urmă conţin o cantitate foarte mare de zaharuri!

POSTUL PAŞTELUI Cine nu trebuie să ţină post?

Sunt dezlegaţi de la post copiii până în 7 ani, cei bolnavi, anemici, rahitici, pentru care o alimentaţie corespunzătoare şi variată este foarte importantă. Gravidele, lăuzele şi femeile care alăptează au dezlegare la post. Şi asta, pentru că atât mama, cât şi copilul au nevoie de hrană consistentă. Şi bolnavii, în cazul în care aceştia au indicaţie medicală de a nu ţine post, sunt dezlegaţi.

Atenţie la Postul Negru!

Mare atenţie dacă vrei să ţii post negru! Dacă nu asculţi sfaturile medicilor sau ale specialiştilot în nutriţie, îţi rişti sănătatea! Persoanele care suferă de anumite afecţiuni şi care ţin post negru fără a consulta un medic o fac pe propria răspundere. Bolile cronice se pot agrava şi persoana poate chiar muri. De aceea, cei care suferă de diferite afecţiuni, copiii, bătrânii, femeile gravide sau cele care alăptează pot vorbi cu duhovnicul şi vor primi dezlegare la post. La fel pot proceda şi persoanele obosite, stresate sau care se află în covalescenţă.

Nu mănânci? Iată ce păţeşti!

În cazul în care nu te alimentezi, îţi scade glicemia. Astfel, organismul va fi obligat să se grănească cu glicogenul din muşchi. Dacă nu te alimentezi, rişti să cazi din picioare intrând în stare de leşin. Să nu uităm că glucoza este singura mâncare a creierului. Dacă acesta nu mai este hrănit, îţi poţi pierde cunoştinţa. În cazul cel mai grav te afli pe stradă, cazi, te loveşti la cap şi rişti răni foarte serioase.

Contraindicat copiilor. Postul negru este total interzis copiilor! Aceştia se află în perioada de creştere, sunt nişte adulţi în devenire. Un copil nu trebuie să sufere de carenţe alimentare. El se află în dezvoltare, iar organismul său are alte nevoi faţă de organismul unui adult. Pentru copii, vitaminele, lipidele, glucidele, proteinele sunt esenţiale. Dacă noi, adulţii, putem refuza mâncarea pentru o zi, un copil va suferi foarte mult. Ca să devină un adult sănătos el trebui să se dezvolte armonios.

Citeste mai mult pe RTV.NET


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button