ESENTIAL

Un expert român demontează miturile legate de avertizoarele de cutremur şi zone mai periculoase seismic din Bucureşti

Reporter: Poate fi un cutremur prevăzut?
Constantin Prăun: Nu există predicţie când vine vorba de cutremure. Nu există în lume un nivel tehnic atât de avansat încât să se poată face o predicţie astăzi a cutremurelor. Avertizări de ordinul minutelor da. Japonezii au dezvoltat un sistem de avertizare, cel de la Mexico City de exemplu, care are o marjă de atenţionare de circa 2,5 minute. Dar nici asta nu e bătută în cuie. În funcţie de distanţa epicentrului, timpul de avertizare poate fi mai mare sau mai mic. Oricum, nu există nicăieri în lume sisteme de avertizare pentru a lua măsuri de siguranţă umană eficiente. Sunt două naţii în lume în vârful supravegherii seismice: SUA si Japonia. Aceste două naţii îsi iau permanent două tipuri de măsuri: refacerea capabilităţii facilităţilor construite pentru a rezista în condiţiile unui seism şi adaptarea frecventă a tehnologiilor/reglementărilor la cele mai noi progrese in domeniu. Cel mai important este însă că au suport financiar. La nivel tehnic, între România şi Japonia exista apropieri, însă din punct de vedere economic sunt la polul opus. Nu am avut, nu avem şi nu vom avea curând posibilităţi financiare comparabile.

Următorul cutremur mare s-ar putea produce şi în următoarele minute

R: Sunt eficiente acele sisteme de avertizare care se găsesc de vânzare şi în Bucuresti?
CP: Nu, nu fac decât să alarmeze inutil populaţia. Repet, nu există predicţie când vine vorba de seisme, şi prin urmare la noi nu există nici sisteme de avertizare eficiente care să ne salveze viaţa chiar şi atunci când vorbim de zeci de secunde în cel mai bun caz. Sunt nişte minciuni care se vehiculează în legătură cu astfel de aparate şi părerea mea este ca acolo unde sunt, produc numai panică.

R: Directorul Institutului Naţional de Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu spunea că nu vom avea un cutremur mare în următorii 15 ani. Sunteţi de acord? Putem estima când se va produce un seism de mare intensitate?
C.P. Nimeni nu poate face astfel de estimări. Repet, nu există predicţie când vine vorba de seisme. Următorul cutremur de mare intensitate, adică peste 6 pe Richter se poate produce în următoarele minute, peste 5 ani sau peste 15. Nimeni nu poate spune cu certitudine. Norocul ţării noastre este că perioada de repetitivitate a seismelor cu efecte grave este mare. În România avem câteva focare: Focşani-Vrancea cu o perioadă de repetitivitate de 30-50 de ani, Făgăras cu o perioadă de repetitivitate de 100 de ani de ani, Banat, Nord-Vestul ţării în zona Valea lui Mihai şi zona Mangalia – Dobrogea.

Cel mai de temut si mai cunoscut este cel din Vrancea, care este unul de adâncime. Acest focar poate avea direcţii preferenţiale de propagare. Are posibil trei lobi: unul pe axa spre Bucureşti, unul pe axa Iaşi-Chişinău şi unul pe axa Galaţi Constanţa-Marea Neagră. În ultimii ani, noi nu am avut decât microseisme. Nu se pot extrapola datele obişnuite de la microseisme la macroseisme. În aceste moment, nu pot spune, dacă un cutremur precum a fost cel din ’77 va avea aceleaşi efecte ca şi atunci. Motivele sunt tehnice şi de cunoaştere.

R: Care este diferenţa în materie de efecte între focarele de adâncime şi cele de suprafaţă?
C.P. Diferenţa este aria de propagare. De exemplu, un seism de 5 grade în Vrancea, deci unul de adâncime, este nesemnificativ de exemplu pentru Bucureşti. Unul din 5 grade produs la suprafaţă în Banat de exemplu, dărâmă însă câteva clădiri pe o arie restransă. Practic, la focarele de suprafaţă un cutremur mare, de 5 magnitudine are efecte distructive (vezi Italia anul trecut sau Turcia). La cele cu epicentrul în Vrancea trebuie să fie peste 6 ca să se simtă zdravăn.

Sute de clădiri din Bucureşti s-ar prăbuşi la un cutremur de peste 6 pe Richter

R: Cât de rezistente sunt clădirile din Bucureşti la un cutremur mare, de peste 6 pe Richter?
C.P: Sunt mai multe tipuri de construcţii în Bucureşti. Cele din anii de până la ’45-’50 nu au avut norme antiseismice. Cele din perioada până în ’77 au avut norme antiseismice după model rusesc, iar cele de după ’77-’80 au avut norme bune şi foarte bune de proiectare. Un aspect important, când vorbim de construcţii, este nivelul de exigenţă al calităţii execuţiei construcţiei. În ultimii 40-50 de ani proiectarea clădirilor a avut un nivel constant de calitate în România. Problema este însă la partea de materiale şi de calitate a execuţiei.

Astăzi, problema de bază la noi este întreţinerea şi reabilitarea clădirilor. În Bucureşti au fost reabilitate în jur de 11 clădiri, cu un program în care statul a dat banii pentru clădirile proprietate privată. Or, construcţiile private ar trebui reabilitate de proprietari. Statul nu va avea niciodată bani să reabiliteze toate clădirile private. Plus că au existat situaţii în care proprietarii au refuzat pur si simplu ca statul să le reabiliteze casa.

R: Concret, putem face o estimare a clădirilor care s-ar prăbuşi în Bucureşti la un cutremur de intensitate mai mare?
C.P.: În primul rând, sunt clădirile încadrate în clasa I de risc, în jur 115 oficial în Bucureşti. Personal eu cred că numărul lor este de fapt dublu. Este vorba de clădirile construite înainte de ’45-50, care nu au fost reabilitate. În plus, la absenţa reabilitării s-au adăugat şi zeci de ani de degradare. O altă problemă este însă numărul mic al clădirilor expertizate seismic, de ordinul sutelor (n.r. aprox. 610), când de fapt numărul clădirilor din Bucureşti numai este de ordinul miilor. La cele neexpertizate nu putem şti cum se vor comporta în cazul unui seism.

Cât de sigure sunt construcţiile noi

R: Sunt mai sigure blocurile construite în cadre sau cele din plăci de prefabricate?
C.P: Fiecare categorie are avantajele şi dezavantajele ei. E greu de dat un verdict. Problema în primul rând este că blocurile nu au fost întreţinute. La cele din prefabricate problema e la îmbinarea elementelor, unde s-au distrus etanşeizările, unde se adună umezeală, agenţi corozivi, mizerie, ce ar putea duce la cedarea acestora. La blocurile pe cadre probleme pot fi la zidurile de umplutură şi interventiile neautorizate în structura de rezistenţă.

R: Dar clădirile noi? Cât de sigure sunt turnurile de sticlă şi blocurile nou construite în ultimii ani?
C.P: Părerea mea este ca proiectarea şi execuţia majorităţii clădirilor noi corespund din punctul de vedere al structurii de rezistenţă. În plus, nivelul de calitate, atât la materiale, cât şi la tehnica de execuţie, sunt de zeci de ori mai bune decât în perioada comunistă. O problemă ar putea-o constitui peretii de tip cortină (de sticlă). Am o reţinere vizavi de calificarea seismică a acestor pereţi cortină, pentru condiţiile ţării noastre. Au fost insuficient studiaţi pentru cazul unui cutremur de tip Vrancea. Pericolul este la aceste tipuri de pereţi care pot ceda şi pune în pericol viaţa celor din afara clădirii sau din interior. Ca structură de rezistentă însă, majoritatea clădirilor de acest gen rămân în picioare în cazul unui cutremur mare.

Cele mai stabile zone din Bucureşti

R: Putem face o împărţire a Bucureştiului pe zone în funcţie de efectele pe care le-ar avea un posibil cutremur?
C.P: Nu este bine ca Bucureştiul să fie microzonat, deşi există zone care se comportă diferit în cazul unui cutremur. Efectele pe care le-ar avea un posibil cutremur depind şi de tipul construcţiei si de tipul terenului pe care este construit. De exemplu, se ştie că sunt zone care se comportă mai bine, de exemplu dealul Mitropoliei, în Brâncoveanu, în Drumul Taberei. Acestea sunt zone cu un teren cu o stabilitate mai bună. De cealaltă parte, de exemplu în Pantelimon este o zonă problematică geofizic, lacustră cu depuneri, sau construcţii din zona Tei care stau pe o fostă groapă de gunoi. De altfel, două treimi din Bucureşti stă pe o fosta zonă lacustră. Există însă tehnici adecvate de proiectare pentru asemenea zone. Comportarea diferită a terenului are efecte diferite asupra construcţiilor, tocmai pentru că totul depinde de tipul construcţiei.

La cutremurul din ’77, caracterul diferit de răspuns al terenului în Bucureşti nu a avut un aport semnificativ în colapsul unor clădiri, cele care au căzut fiind în majoritate vechi, în zona centrală. Toate construcţiile cu un nivel de execuţie şi proiectare bun, au rezistat indiferent de zonă. Construcţiile noi, proiectate corespunzător normelor actuale româneşti, nu vor avea niciun fel de problemă la un nou seism.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button