Avertismentul climatologilor: În România, zăpezile vor dispărea în următoarele decenii, iar temperatura media va crește cu 8 grade

Că vremea e în fiecare an măcar puțin diferită de anul ce-a trecut e o realitate pe care o vedem și o simțim în fiecare iarnă cu zăpezi mai puține, în fiecare vară care apare mai greu, dar dispare mai târziu, în fiecare primăvară nehotărâtă. Dincolo de ce vedem și singuri, este acum și o analiză a climatologilor. Pe scurt, ei spun așa: în România se resimt major schimbări climatice. În următoarele decenii, temperatura medie va crește în toată țara, dar creșterile nu vor fi uniforme. 

În cele mai pesimiste scenarii ale lor, climatologii vorbesc despre creșterea semnificativă a temperaturilor care se va produce, spun ei,  până la finalul acestui secol. În același timp, grosimea stratului de zăpadă se va reduce cu până la 80%. Zilele cu precipitații vor fi mai puține, dar ploile vor fi mai abundente.  Despre aceste schimbări vorbește Roxana Bojariu, președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, într-o analiză pentru InfoClima.

Coșmar climatic iminent în România

În analiza proceselor climatice publicate pe InfoClima sunt enumarate 5 lucruri pe care trebuie să le știm despre clima României până în 2100.

1. Temperatura va crește în toată România, dar neuniform

„În perioada 1901-2020, la nivelul României, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu mai mult de 1°C, o creștere comparabilă cu media globală. Totuși creșterile temperaturii nu sunt uniforme. În funcție de factorii locali, ele variază ca magnitudine, pe regiuni și în funcție de anotimp. De exemplu, începând din 1961 și până în prezent, mediile temperaturii aerului au crescut cu 2-3 grade Celsius, în cazul verii, în regiuni din sudul țării. Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului de până la aproape de 4°C în cel mai pesimist scenariu”, subliniază Roxana Bojariu, care este și coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Roxana Bojariu susține că diferențe climatice foarte mari se vor înregistra după 2050 și că scenariul cel mai pesimistu presupune o creștere medie a temperaturii pentru România cu aproximativ 8°C în lunile de vară, în special în luna august, spre sfârșitul secolului XXI.

• Îți recomandăm și: Prognoza meteo specială pentru București. Vreme instabilă și ploi torențiale

2. Mai puține zile cu ploi, dar ploi mult mai abundente

„Numărul de zile cu precipitații abundente are o tendință crescătoare, simultan cu tendința descrescătoare a numărului de zile cu precipitații, ceea ce indică o creștere a intensității precipitațiilor. Pentru viitorul apropiat (2021-2050) vom observa o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18 % în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu”, susține Roxana Bojariu, care atrage atenția că precipitațiile se vor reduce drastic în perioada 2061-2090, cu până la 33%, comparativ cu intervalul 1961-1990. De asemenea, cantitățile medii sezoniere de zăpadă vor scădea puternic pe întreg teritoriul României.”, subliniază analiza climatologilor.

3. Tot mai puțină zăpadă în România

O altă schimbare climatică se referă la scăderea grosimii stratului de zăpadă, care ar putea fi mai mare de 80%, comparativ cu perioada de referință octombrie-aprilie 1971-2001, în regiuni din vestul, centrul și sudul României. În munți, estimează climatologii, reducerea este mai mică, variind de la 60% la 80% la sfârșitul secolului XXI, în condițiile scenariului pesimist.

4. Mai multe fenomene extreme

O altă schimbare importantă se referă la creșterea numărului de fenomene extreme.

“Proiecțiile viitoare arată că schimbări ale regimului mediu al temperaturilor și precipitațiilor au loc simultan cu schimbări în statistica fenomenelor extreme, precum creșterea intensității și frecvenței valurilor de căldură și creșterea intensității precipitațiilor, aceasta din urmă mai ales în zone muntoase precum Munții Apuseni, Carpații Meridionali, Nordul Carpaților Orientali (ceea ce favorizează producerea de inundații rapide, al căror impact este amplificat și de despăduririle de pe versanți).

În marile aglomerări urbane, efectele schimbării climatice sunt amplificate de mediul artificial construit ce determină, de exemplu, formarea insulei de căldură a orașului. Datorită izolării solului de atmosferă, scurgerea la suprafață a apei este amplificată și inundațiile urbane sunt și ele amplificate în orașe. Spațiile verzi și lacurile care acționează ca rezervoare favorizează infiltrarea apei în sol și reduc din impactul inundațiilor urbane.”

5. Tot 4 anotimpuri, dar diferite de cum le știm noi acum

O altă concluzie spune că schimbarea climei va modifica și caracteristicile anotimpurilor, dar numărul lor rămâne același, în ciuda impresiei subiective că anotimpurile de tranziție dispar.