ESENTIAL

Aventurile comunitarului Lăbuş cu hingherii: şi castrat, şi cu „domiciliul” schimbat cu forţa

Ziua de joi, şapte septembrie, a început ca oricare alta pentru Lăbuş, unul dintre sutele de maidanezi din cartierul Rahova. Normalitatea ei a fost însă curmată brusc, în jurul prânzului, de apariţia câtorva bărbaţi, care au coborât din două dubiţe. Unul dintre ei avea în mână o pungă cu mâncare şi a început să le-o fluture pe sub nasuri lui şi celorlalţi câini alături de care cutreiera zona din apropierea străzii Făt Frumos. Deşi viaţa pe străzi l-a învăţat să fie precaut faţă de oameni, foamea i-a dat ghes să se apropie şi să ia câteva îmbucături. Nici bine nu şi-a vârât botul în punga cu bunătăţi, că bărbatul care i-o pusese în faţă l-a apucat de ceafă şi l-a vârât într-o cuşcă metalică din spatele uneia dintre cele două maşini. A intrat astfel pe mâna hingherilor de la Asociaţia pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), aflaţi în misiune în sectorul 5, alături de care B365 a petrecut o zi.

Lăbuş a privit în jur, din spatele gratiilor, şi a descoperit că celelalte cuşti erau goale. Singurătatea lui nu dură însă mult. După numai câteva minute, într-o altă cuşcă a fost introdus unul dintre prietenii săi de pe stradă. Portiera maşinii a fost apoi închisă, cu o bufnitură puternică, şi astfel se instală întunericul. Simţindu-se neputincios, Lăbuş s-a apucat să chelălăie la unison cu tovarăşul său de captivitate.

Următoarele ore s-au derulat după acelaşi tipar. Din când în când, oamenii au oprit maşina şi au deschis portiera pentru perioade scurte de timp, pentru a introduce în cuşti alţi maidanezi. Unii dintre ei se zbăteau cu frenezie, alţii paralizaseră de spaimă în mâinile hingherilor. I-a privit pe toţi cu mirare şi compasiune, iar cea mai mare curiozitate i-a stârnit-o un confrate maron, care dormea adânc când fu introdus în dubă. Lăbuş n-avea de unde să ştie că somnul acestuia fusese provocat de o săgeată roz, încărcată cu tranchilizant, care i se înfipsese în coapsă.

După un chelălăit scurt, născut atât din spaimă cât şi din durere, câinele maron încercase să o ia la sănătoasa cât mai departe de bărbaţii îmbrăcaţi în uniforme care îl împresuraseră şi care trăseseră în el. Constatase însă imediat că picioarele nu-i mai dădeau ascultare şi că peisajul începuse să se învârtă cu repeziciune în jurul său. Aşa că a mai făcut câţiva paşi, împleticindu-se, după care a căzut într-o parte, cu capul de asfalt, şi a intrat în lumea viselor. A fost cules atunci de hingheri de pe jos, care l-au purtat pe braţe în dubiţă.

De fiecare dată când maşina a pornit din nou la drum, Lăbuş a reluat alături de ceilalţi maidanezi reprizele de chelălăit. Scâncetele canine au căpătat însă o intensitate ieşită din comun când câinele maron, alături de un altul care fusese doborât de o săgeată trasă de unul dintre hingheri, au început să-şi revină de sub efectul tranchilizantelor şi au dat glas confuziei lor.

Pe acest fundal al corului de chelălăieli a ajuns maşina hingherilor la destinaţia finală, adăpostul ASPA din Theodor Pallady. Aici un îngrijitor l-a apucat pe Lăbuş cu o mână de ceafă, iar cu alta de blana din zona crupei, asta deşi lătrase ameninţător la el, până ce botul i se umpluse de bale. L-a vârât într-o cuşcă alături de alţi doi câini capturaţi tot în ziua respectivă, pe care nu îi văzuse niciodată. Aici şi-a petrecut următoarele şase zile. Iniţial a fost deparazitat şi vaccinat, iar apoi, deoarece nimeni nu l-a revendicat, a fost castrat lunea următoare, a povestit pentru B365.ro Geanina Ștefan, medic veterinar la ASPA. A fost mai întâi anesteziat în cuşcă, după care a fost transportat în sala de operaţii pentru sterilizare. La sfârşit a fost dus înapoi în boxă, iar în ziua respectivă nu i s-au dat mâncare şi apă. Operaţia a fost realizată cu fire resorbabile, astfel că, la doar şapte zile de la capturare, Lăbuş a fost suit din nou în duba care îl transporase la adăpostul din Pallady, asta după ce în prealabil i-a fost pus un crotal de culoarea galbenă la urechea stângă, semn al castrării. Pentru ca eliberarea câinilor capturaţi cu o săptămână în urmă să fie posibilă, o asociaţie din Bucureşti şi-a asumat responsabilitatea pentru ei.

Pentru a vedea cum decurge reteritorializarea, ultima etapă din circuitul maidanezilor în natura urbană a Capitalei, B365 a însoţit din nou echipajul de hingheri. Când ajung în adăpost, câinii sunt inventariaţi pe baza străzilor de pe care au fost culeşi, pentru a putea fi eliberaţi ulterior în aceleaşi zone. Din când în când se petrec însă şi accidente, după cum am putut constata în cazul lui Lăbuş. După ce majoritatea câinilor din dubiţă au fost lăsaţi liberi de-a lungul Rahovei, am ajuns la intersecţia străzii Corod cu Drumul Luptătorilor Antifaşcişti, unde li s-a redat libertatea lui Lăbuş şi altor trei câini. Odată golită dubiţa, angajaţii ASPA au plecat pentru a face alte capturi, iar eu am rămas în urmă, pentru a mai realiza câteva fotografii cu Lăbuş, eliberat la câţiva kilometri buni distanţă de strada Făt Frumos, unde fusese capturat.

”Ăsta nu-i de-aici!”, a fost replica cu care şi-a făcut apariţia o femeie de la una dintre curţile din apropiere, care fusese de faţă când câinii de pe strada ei fuseseră capturaţi pentru sterilizare. În timp ce-şi exprima nemulţumirea faţă de revenirea maidanezilor, la poarta staţiei de pompare a apă de pe Drumul Luptătorilor Antifaşcişti şi-a făcut apariţia un paznic, care a confirmat că Lăbuş nu era de-al locului. I-a căzut însă imediat cu tronc, în parte şi dintr-un sentiment de milă, aşa că a decis să-l ia sub aripa sa ocrotitoare. L-a luat în curtea staţiei, alături de ceilalţi doi câini pe care îi avea deja, şi i-a aruncat câteva colţuri de pâine, pe care Lăbuş le-a înghiţit cu prudenţă. A fost prima sa masă din noua viaţă.

Citiţi şi 700 de bucureşteni sunt muşcaţi de maidanezi în fiecare lună. Prefectul propune eutanasierea câinilor.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button