Autostrada suspendată: Oprescu decide dacă trece pe sub pământ VARIANTELE DE LUCRU

Tronsonul de nord al autostrăzii suspendate sau al inelului median al Capitalei, pentru care se realizează acum studiile de fezabilitate, va avea aproximativ 16 kilometri. Traseul autostrăzii rămâne în cea mai mare parte acelaşi, indiferent de varianta propusă. Diferenţele dintre cele trei proiecte propuse ţin mai degrabă de modul de construire: la sol, subteran sau suprateran. Potrivit unor surse din Primăria Capitalei, autostrada „suspendată” va avea ca traseu: Șoseaua Colentina – Str. Gherghiţei – Străpungerea A3 – Șos. Pipera – Bd. Aerogării – DN1 – Chitila (sau Calea Griviţei) – Bulevardul Constructorilor (sau Chiajna) – Virtuţii.

În zona Lacul Morii, se iau în considerare două posibilităţi de ocolire a lacului, fie prin Chiajna, fie pe Bulevardul Constructorilor şi apoi pe Virtuţii. În prima versiune, prin Chiajna, autostrada ar trebui construită deasupra solului, „suspendată”, în timp ce în a doua, Constructorilor – Virtuţii, lucrarea ar trebui realizată la nivelul solului.

La Bulevardul Aerogării, autostrada ar putea trece pe sub pasajul suprateran Băneasa, aflat momentan în consolidare.

„Autostrada va avea 7-8 noduri rutiere, dar e posibil să fie şi mai multe. Ele vor fi la intersecţia cu Șoseaua Colentina, Colentina-Andronache, Străpungerea A3, două la Pipera, peste ambele pasaje supraterane (n.r. cel deja construit peste calea ferată şi cel aflat acum în construcţie în zona staţiei de metrou Aurel Vlaicu), Aerogării, DN1, Tipografilor, Chitilei, Griviţei şi Constructorilor”, au precizat pentru B365.ro, surse din cadrul Primăriei Capitalei.

Varianta I – autostrada la nivelul solului

Prima variantă este şi cea mai ieftină, aproximativ 550 milioane euro. În această versiune, aproape întreaga autostradă ar urma să fie construită la nivelul solului, cu excepţia intersecţiilor, unde vor fi construite pasaje supraterane. Și în cazul Parcului Herăstrău, în această variantă, este prevăzută ocolirea parcului la nivelului solului.

Varianta 2 – Tunel subteran de doi kilometri pe sub Herăstrău

În a doua variantă, autostrada ar trece pe sub parcul Herăstrău şi pe sub DN1. Conform proiectului, s-ar intra în subteran din zona Aerogării şi s-ar ieşi în spatele Casei Presei, zona Tipografilor.

În această versiune, în zona Lacul Morii, se ia în considerare fie supratraversarea căii ferate către Ploieşti, fie construirea autostrăzii la nivelul solului pe lângă lac, pe Virtuţii.

Varianta 3 – autostrada suspendată integral

Autostrada proiectată în ultima versiune este şi cea mai costisitoare, fiind estimată la 1,4 miliarde euro, de aproape trei ori mai scumpă decât prima propunere. În această variantă, este prevăzut tunelul subteran de doi kilometri pe sub parcul Herăstrău, dar în rest, toată lucrarea este construită deasupra solului. Prin urmare, cu excepţia tronsonului de doi kilometri care trece pe sub parc, întreaga lucrare va fi suspendată.

La întâlnirea ce va avea loc în zilele următoare, se aşteaptă să fie aleasă ca variantă finală o combinaţie a celor trei propuneri.

În luna martie, în urma unei vizite în China, Sorin Oprescu a semnat un memorandum cu compania Shanghai Group, pentru realizarea unui Parteneriat Public Privat în vederea construirii “autostrăzii suspendate”. Lucrările la autostradă – drum expres vor începe până la sfârşitul acestui an, urmând ca primul tronson să fie gata într-un an şi jumătate, a spus atunci edilul-şef.

Shanghai Group a construit unele din cele mai impresionante lucrări de infrastructură din China, cum ar fi Podul peste Marea Chinei de Est (unul din cele 3 cele mai lungi poduri din lume), Centrul Financiar Shanghai World, dar şi Centrul Baltic Pearl, la St. Petersburg

Studii de fezabilitate şi PUZ de 3,8 milioane de euro

Primăria Capitalei a atribuit pe 9 martie contractul pentru Servicii de elaborare Plan Urbanistic Zonal “Închidere Inel median de circulaţie la zona nord/autostrada urbană PUZ şi Studii de fezabilitate – tronsonul Lacul Morii – Sos. Colentina”. După o licitaţie, contestată şi suspendată de două ori, municipalitatea a declarat câştigătoare o asociere de cinci firme: SC Ecoterra SRL, SC Proiect Bucureşti, SC Metroul SA, SC Western Outdoor SRL şi SC Alpha Studio SRL.

Primăria plăteeşte pentru PUZ şi studii de fezabilitate 15.797.600 lei (aproximativ 3,8 milioane de euro). Costul final este cu 52% mai mic faţă de cel estimat de autorităţi în momentul organizării licitaţiei, respectiv 33,3 milioane lei (8 milioane euro).