Se face Autostrada Suspendată! Cel mai scump proiect din istoria Capitalei-aprobat de CGMB:1,5 mld.€
După luni de zile în care proiectul a fost respins de un CGMB cu majoritate PDL, proiectul autostrăzii suspendate a fost în final aprobat în şedinţa de joi. De această dată însă, majoritatea este deţinută de USL, formaţiune politică ce susţine proiectele edilului-şef Sorin Oprescu.
Primarul general Sorin Oprescu a declarat, joi, că în cadrul parteneriatului public-privat pentru materializarea acestui proiect ar putea fi cooptaţi investitori din China, SUA, Rusia şi Coreea de Sud. „Nu vorbim despre bani de la buget, pentru că nu îi avem. Va fi un parteneriat public-privat”, a spus Oprescu.
Întrebat când ar trebui să înceapă lucrările la autostrada suspendată, primarul general a răspuns: „Ieri. Proiectul a fost respins de şapte ori (până joi – n.r.)”.
Autostrada suspendată este cel mai scump proiect din istoria Capitalei. Conform documentului prezentat executivului Capitalei, costul total al lucrării va fi de 6,83 miliarde lei, adică de 1,570 miliarde euro. “Finanţarea se va asigura din alocări bugetare sau/şi din alte fonduri legal constituite”, se precizează în studiul de fezabilitate.
Din această sumă, 228 milioane de euro vor fi alocaţi pentru obţinerea terenului, iar pentru proiectare şi asistenţă tehnică vor fi alocaţi un milion de euro. Cea mai costisitoare lucrare de pe traseul închiderii Inelului Median al Capitalei, cunoscută şi ca autostrada suspendată, o reprezintă tunelul pe sub Parcul Herăstrău, prezent în Studiu sub denumirea de Obiectiv Poligrafiei-Aerogării. Tunelul va costa 603 milioane euro, adică de trei ori costul Pasajului Basarab. Practic, se vor construi două tuneluri, câte unul pe fiecare sens. Lungimea acestora va fi de aproximativ doi kilometri (mai puţin cel sudic). Tunelurile vor ajunge până la o adâncime maximă de 25 metri şi vor fi construite pe sub magistrala de metrou ce urmează a fi construită în zonă.
Alte lucrări costisitoare incluse în proiect sunt: nodul Petricani, unde vor fi construite două tuneluri unul deasupra altuia, pe direcţii diferite de mers, la preţul de 129 milioane euro; Pasajul suprateran Giuleşti – Chitila, care va costa 76 milioane de euro şi Nodul de la Avionului, care va costa 37 de milioane de euro. Lungimea totală a proiectului este de 13,150 kilometri, cu o structură rutieră pe inelul median de 52.300 m2. Arterele colectoare vor avea şi ele o suprafaţă de 44.260 m2.
Sorin Oprescu susţine că proiectul va fi realizat într-un an şi jumătate, în parteneriat public-privat, cu chinezii de la Shanghai Group. În acest sens, Oprescu a spus că s-ar putea introduce şi o taxă pentru şoferii din Bucureşti, o buvinietă, pentru plata proiectului.
Simulare 3D cu autostrada suspendată
Traseul autostrăzii, pas cu pas
Autostrada suspendată va fi cuprinsă între Colentina şi Crîngaşi şi va avea în final 13,15 kilometri. Noua arteră va fi construită pe cea mai mare porţiune în vecinătatea căii ferate şi se va intersecta pe traseu cu Şoseaua Colentina, Şoseaua Andronache, Penetraţia Autostrăzii Bucureşti – Braşov, în imediata vecinătate a Străzii Gherghiţei, Şoseaua Petricani, Şoseaua Pipera, Bulevardul Aerogării/Strada Nicolae Caramfil, Şoseaua Nordului, Şoseaua Bucureşti-Ploieşti (DN 1), Bulevardul Poligrafiei, Bulevardul Bucureştii Noi/Şoseaua Chitilei, Calea Giuleşti, Calea Crângaşi, Şoseaua Virtuţii.
„Pe sectorul cuprins între Colentina şi Petricani se realizează două bulevarde bidirecţionale de-o parte şi de alta a căii ferate, cu câte două benzi pe sens. La nodul Petricani a reieşit în urma studiului de trafic că există pericolul unor blocaje, pentru că acolo este şi Bd. Dimitrie Pompei şi Șos. Fabrica de Glucoză şi viitoarea autostrada A3. În consecinţă au fost propuse două pasaje subterane noi”, a explicat pentru B365.ro, Vlad Chiotan, managerul Departamentului de Infrastructură Edilitară de la Proiect Bucureşti, firma care a realizat studiul de fezabilitate.
„Pe relaţia sud-nord (n.r. Bucureşti-Voluntari) este prevăzut un pasaj subteran la nivelul -1, care va fi bidirecţional, mai exact pe direcţia Bucureşti -Voluntari (n.r. înainte) şi pe direcţia inelului median, spre stânga. Pe relaţia Voluntari – Bucureşti, adică nord-sud va fi un pasaj subteran la nivelul -2, care va trece pe sub pasajul celălalt”, a mai precizat Vlad Chiotan.
De la nodul rutier Petricani până la cel de la strada Avionului (cu pasaj suprateran), autostrada va continua tot cu două bulevarde, de o parte şi de alta a căii ferate, numai că nu vor mai fi bidirecţionale, ci cu sens unic. De asemenea, fiecare arteră va fi prevăzută cu câte trei benzi pe sens. După Pasajul Băneasa (de la magazinul Elvila) se intră în tunelul ce va subtraversa parcul şi lacul Herăstrău. Acesta va avea aproximativ doi kilometri lungime şi va coborî până la o adâncime maximă de 25 metri. Tunelul sudic, adică cel de pe sens invers, spre Pasajul Băneasa, va fi mai scurt, de 1,7 kilometri.
Pe lângă cele două tuneluri mari, în zonă vor mai fi construite alte două tuneluri care vor asigura legături spre Ploieşti. „În zona Șoselei Bucureşti – Ploieşti, pe lângă tunelul ce trece pe sub Herăstrău, va mai fi construit un tunel spre dreapta, spre Ploieşti şi un altul dinspre Ploieşti tot spre dreapta pentru intrarea pe inelul median. Intrarea şi ieşirea din tuneluri vor fi în zona benzinăriei şi a bisericii Sf. Nicolae de pe Șos. Bucureşti-Ploieşti”, a explicat pentru B365.ro, arhitectul Sorin Gabrea, deţinător al Western Outdoor, una din firmele responsabile cu elaborarea PUZ-ului şi a studiului de fezabilitate al autostrăzii suspendate. Aceste două tuneluri vor avea câte două benzi pe sens (dintre care una de urgenţă), în timp ce tunelul ce trece pe sub Herăstrău va fi prevăzut cu câte trei benzi pe sens.
După ce se iese din tunelul pe sub Herăstrău, inelul median se restrânge la o singură arteră, la nord de calea ferată, cu câte trei benzi pe sens. Trece de intersecţia Calea Griviţei cu Bucureştii Noi, unde Podul Constanta va fi completat cu două pasaje subterane noi (de o parte şi de alta a podului actual). Urmează apoi supratraversarea triajului Chitila printr-un ansamblu de poduri evaluat de specialişti ca fiind unul spectaculos. „Triajul Chitila va fi traversat cu un ansamblu de poduri metalice spectaculoase. Sunt poduri mari, cel puţin de record naţional, având în vedere complexitatea lor. Va fi realizat un arc de 200 metri, dar şi un pod hobanat în curbă tot de vreo 200 metri”, a spus Vlad Chiotan.
De la Chitila, inelul median traversează Giuleştiul şi se înscrie pe Bulevardul Constructorilor. Ajunge apoi la intersecţia Virtuţii cu Calea Crângaşi, la Piaţa Crângaşi unde se termină. Finalul nu va fi deloc însă unul simplu. De fapt, pe ultimul tronson sunt prevăzute două pasaje subterane şi unul suprateran.
Autostrada suspendată în cifre
Costul estimat – 1,5 miliarde euro
2 poduri 29 pasaje supraterane
9 pasaje subterane
un tunel
12 noduri
10 intersecţii giratorii
Suprafaţa rutieră a inelului median – 52.300 metri pătraţi
Suprafaţa rutieră a arterelor colectoare – 44.260 mp
Suprafaţă poduri – 23.476 mp
Suprafaţă pasaje supraterane – 57.220 mp
Suprafaţă pasaje subterane – 38.184 mp
Suparafaţă pasarele – 4.763
viteza de proiectare minimă – 25 -60 km/oră.
Cele mai noi articole
