Construcţia autostrăzii suspendate începe în 2013. Lucrarea a primit avizul CJ Ilfov

de:
09 aug. 2012
0 Afișari
Construcţia autostrăzii suspendate începe în 2013. Lucrarea a primit avizul CJ Ilfov

Proiectul autostrăzii suspendate a mai trecut un hop. Lucrarea a fost avizată în această săptămână şi de Comisia de Urbanism a judeţului Ilfov. Discuţii aprinse s-au purtat pe marginea exproprierilor. Astfel, aproximativ 15 case aflate în aproprierea căii ferate vor fi demolate pentru a se putea construi noua arteră. 

Emoţiile pentru iniţiatorii proiectului nu se opresc însă aici. Planul Urbanistic Zonal pentru această lucrare mai are de primit avizele de la Ministerul Mediului şi de la Autoritatea Aeronatică Română. „Cei de la Ministerul mediului ne-au cerut o situaţie cu toţi arborii care se află pe traseul lucrării”, a precizat pentru B365.ro, arhitectul Sorin Gabrea,  deţinător al Western Outdoor, una din firmele responsabile cu elaborarea PUZ-ului şi a studiului de fezabilitate al autostrăzii suspendate. 

Studiul de fezabilitate ar fi trebuit aprobat şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti săptămna trecută, însă în ultimul moment primarul general, Sorin Oprescu, a amânat şedinţa. 

Lucrările încep în 2013

Până la demararea lucrărilor de construcţie mai este însă cale lungă. „Dacă va exista finanţare şi totul decurge normal, lucrările vor începe prima oară la tronsoanele 2-4 (n.r. cuprinse între intrarea A3 în Bucureşti, în apropiere de strada Gherghiţei şi Fabrica de pâine Băneasa), cel mai probabil în primăvara anului 2013 şi se vor termina în 2017 pentru acest segment. Până în 2020-2025 se va închide tot inelul median”, a precizat arhitectul Sorin Gabrea.

Alegerea tronsoanelor 2-4 pentru începerea lucrărilor la autostrada suspendată a fost determinată de o altă autostradă. Astfel, Compania Naţională pentru Drumuri Naţionale şi Autostrăzi (CNADNR) a înştiinţat primăria că în 2012 vrea să înceapă lucrările la autostrada Bucureşti-Braşov, segmentul cuprins între şoseaua de centură a Capitalei şi Șos. Petricani. În aceste condiţii, municipalitatea trebuie să creeze cât mai repede legăturile necesare pentru intrarea de pe autostrada A3 în oraş prin inelul median.

Practic, CNADNR va face segmentul de la şoseaua de centură, peste calea ferată, pe lângă actuala stradă Gherghiţei şi apoi spre dreapta până se intersectează cu Șos Petricani pe lângă Parcul Pipera. În schimb, primăria are de construit de la intrarea A3 în oraş, două bulevarde bidirecţionale cu câte două benzi pe sens, de o parte şi de alta a căii ferate, dar şi două pasaje subterane, unul sub altul, la nodul rutier de la Petricani.

Cât costă austostrada suspendată

Conform studiului de fezabilitate al proiectului, costul total al lucrării va fi de 6,83 miliarde lei, adică de 1,570 miliarde euro. Din această sumă, 228 milioane de euro vor fi alocaţi pentru obţinerea terenului, iar pentru proiectare şi asistenţă tehnică vor fi alocaţi un milion de euro.

Cea mai costisitoare lucrare de pe traseul închiderii Inelului Median al Capitalei, cunoscută şi ca autostrada suspendată, o reprezintă tunelul pe sub Parcul Herăstrău, prezent în Studiu sub denumirea de Obiectiv Poligrafiei-Aerogării. Tunelul va costa 603 milioane euro, adică de trei ori costul Pasajului Basarab. Practic, se vor construi două tuneluri, câte unul pe fiecare sens. Lungimea acestora va fi de aproximativ doi kilometri (mai puţin cel sudic). Tunelurile vor ajunge până la o adâncime maximă de 25 metri şi vor fi construite pe sub magistrala de metrou ce urmează a fi construită în zonă.

Alte lucrări costisitoare incluse în proiect sunt: nodul Petricani, unde vor fi construite două tuneluri unul deasupra altuia, pe direcţii diferite de mers, la preţul de 129 milioane euro; Pasajul suprateran Giuleşti – Chitila, care va costa 76 milioane de euro şi Nodul de la Avionului, care va costa 37 de milioane de euro. Lungimea totală a proiectului este de 13,150 kilometri, cu o structură rutieră pe inelul median de 52.300 m2. Arterele colectoare vor avea şi ele o suprafaţă de 44.260 m2.

Sorin Oprescu susţine că proiectul va fi realizat într-un an şi jumătate, în parteneriat public-privat, cu chinezii de la Shanghai Group. În acest sens, Oprescu a spus că s-ar putea introduce şi o taxă pentru şoferii din Bucureşti, o buvinietă, pentru plata proiectului.

Autostrada suspendată va fi cuprinsă între Colentina şi Crângaşi şi va avea în final 13,15 kilometri. Noua arteră va fi construită pe cea mai mare porţiune în vecinătatea căii ferate şi se va intersecta pe traseu cu Şoseaua Colentina, Şoseaua Andronache, Penetraţia Autostrăzii Bucureşti – Braşov, în imediata vecinătate a Străzii Gherghiţei, Şoseaua Petricani, Şoseaua Pipera, Bulevardul Aerogării/Strada Nicolae Caramfil, Şoseaua Nordului, Şoseaua Bucureşti-Ploieşti (DN 1), Bulevardul Poligrafiei, Bulevardul Bucureştii Noi/Şoseaua Chitilei, Calea Giuleşti, Calea Crângaşi, Şoseaua Virtuţii.

Simulare 3D cu autostrada suspendată 

Cookies