În Parcul Carol se săbătorește, azi, împlinirea a 180 de ani de la înfiinţarea primei formaţiuni de pompieri militari din Bucureşti,
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov organizează o expoziţie cu tehnică de intervenţie, exerciţii demonstrative şi ateliere dedicate copiilor, scrie News.ro.
Pompierii le vor arăta bucureștenilor cum se acordă primul ajutor calificat, dar vor fi și activităţi interactiv-aplicative privind prevenirea şi comportamentul corect în cazul producerii diverselor situaţii de urgenţă, susţinute de pompierii, paramedicii şi voluntarii ISU B-IF.
ISU – București Ilfov amintește că, la începutul secolului XIX, după Marele Foc din timpul domniei lui Constantin Ipsilante, care a mistuit Bucureștiul, domnitorii au început să se ocupe mai serios de lupta cu incendiile.
Au început să fie luate măsuri de prevenire, dar şi înlăturarea cauzelor care le-ar putea înlesni propagarea focurilor.
Așa că s-a interzis introducerea fânului în cantităţi mari în București depozitarea lui făcându-se în afara oraşului; totodată li se interzicea negustorilor să țină în depozite lor din prăvălii cantităţi mari de praf de puşcă. Fiecare han şi casă trebuia să aibă pregătite în permanenţă putini cu apă şi căngi, iar numărul coşarilor se dublează din anul 1807.
A mai fost dat ordinul care obliga fabricile de rachiu să îşi desfăşoare activităţile în afara oraşului, iar negustorii nu mai aveau voie să introducă în oraş mai mult de 10 vedre, iar dughenele nu mai puteau fi construite din lemn, ci numai din piatră şi din cărămidă, iar toate mănăstirile aveau obligaţia de a păstra pregătite „6 căzi pline cu apă, 6 căngi şi 6 topoare şi de-a pururea să fie căzile pline şi toate celelalte gata spre întrebuintare la caz de foc” . ISU-BIf completează:
În anul 1833, Generalul Maior Starov a întocmit un proiect pentru reorganizarea serviciului de incendiu al oraşului Bucureşti. Prin acest proiect s-a dispus încredinţarea serviciului unei unităţi de pompieri militari sub denumirea de „Roata de Pompieri” care să ia fiinţă cu un efectiv de 6 ofiţeri luaţi din miliţia acelei perioade, 20 de subofiţeri şi 200 de soldaţi, proiectul având ca termen final anul 1835 când „Roata” urma să formeze un corp aparte, care să îşi completeze personalul prin recrutare.
În decembrie 1835, la domnitorul Alexandru Ghica aprobă propunerea de formare o companie de pompieri militari pentru serviciul oraşului Bucureşti. „Acesta este sâmburele organizării Pompierilor Militari în Muntenia.”
Poate vrei să citești și:
Sursa foto: Dreamstime