Ați auzit de Alexandru Orăscu? Arhitectul care a „creionat” forma actuală a Bucureștiului și a proiectat unele dintre cele mai frumoase clădiri din Capitală

Modul în care Bucureștiul este astăzi organizat dar și o parte din clădirile-simbol ale Capitalei se leagă de numele lui Alexandru Orăscu. Pe lângă faptul că a fost primul arhitect român cu studii superioare de specialitate din istorie, tot el a realizat și „planul Orăscu”, care a trasat în linii mari felul în care Bucureștiul avea să se dezvolte până în prezent.

Vechea Universitate din București, Grand Hôtel du Boulevard, Biserica Domnița Bălașa, cinematograful „București” dar și „planul Orăscu”. Toate aceste piese importante din București au un numitor comun – arhitectul Alexandru Orăscu.

Ați auzit de Alexandru Orăscu? Arhitectul care a „creionat” forma actuală a Bucureștiului și a proiectat unele dintre cele mai frumoase clădiri din Capitală

Născut la București pe 30 iulie 1817, Alexandru Orăscu a fost un legendar arhitect, urbanist și profesor universitar român. De ce legendar? Pentru că este „scânteia” care a pornit fenomenul creațiilor arhitecturale impresionante din România de secol XIX, pentru că este primul arhitect român cu studii superioare de specialitate dar și pentru că datorită lui Bucureștiul este tăiat de o arteră nord-sud, datorită „planului Orăscu”.

Viitorul arhitect a absolvit Colegiul „Sf. Sava” din București în anul 1837, unde, în ultima clasă, avea să învețe și bazele arhitecturii, astfel că la vârsta de doar 20 de ani este remarcat și numit „Arhitecton ajutor al orașului București”, fiind adjunctul arhitectului catalan-român Xavier Villacrosse. În 1840 primește diploma de inginer hotarnic de la Eforia Spitalelor Principatelor României, și tot în 1840 pleacă în Germania, la München, pentru a urma cursurile Școlii de construcții preț de patru ani. Își continuă șederea în Germania, la Berlin, unde studiază la prestigioasa Academie de arte frumoase și unde obține diploma de arhitect în 1847.

Alexandru Orăscu revine în țară și este numit profesor la Colegiul „Sf. Sava” dar și arhitect-șef al Bucureștiului. Cu toate astea, Orăscu participă la revoluția de la 1848, fiind nevoit să plece peste hotare după înăbușirea revoltei. Un an mai târziu se întoarce din nou în țară, când Barbu Știrbei urcă pe tronul Țării Românești și îl numește arhitect al Craiovei.

Alexandru Orăscu – arhitect, profesor universitar, rector și politician

În 1851, Alexandru Orăscu devine profesor de geometrie descriptivă la Colegiul Sf. Sava din Capitală, iar în 1855, profesor de arhitectură şi construcţia şoselelor la Şcoala de Ofiţeri din Bucureşti. În 1867 începe să predea arhitectura la „strămoșul” Politehnicii de azi – Şcoala de Poduri şi Şosele, Mine şi Arhitectură. De asemenea, între 1885 și 1892 a ocupat postul de rector al Universității din București.

Pentru scurt timp Orăscu a participat și în politică pentru o perioadă scurtă, fiind senator dar și ministru al Instrucțiunii Publice sub premierul Ioan Em. Florescu, între 4 și 26 aprilie 1876.

Printre clădirile proiectate de el, amintim Palatul Universității…

… Grand Hotel du Boulevard

… Catedrala Mitropolitană din Iași

… și multe alte clădiri din București și din țară. Dar un proiect la fel de important a fost un plan. „Planul Orăscu”.

„Planul Orăscu” a fost cel care a orchestrat dezvoltarea Bucureștiului pe axa nord-sud pe care o știm azi. Ce a adus planul? A stabilit ce scop va avea centrul orașului – și anume unul funcțional particular, cu „case administrative, de speculă și distracție”. Așa se va dezvolta toată zona centrală a Capitalei în deceniile următoare și, în special, în perioada interbelică, atunci când imobilele mari cu apartamente și funcțiuni comerciale și de servicii se ridică în lungul bulevardelor și al străzilor principale.

În cele din urmă, Alexandru Orăscu moare la 16 decembrie 1894, în București, orașul la a cărui dezvoltare și formă actuală a contribuit în mare măsură de-a lungul vieții sale.

CITEȘTE ȘI

Povestea Grand Hôtel du Boulevard, un colț plin de istorie și opulență din miezul Bucureștiului

„Te fac un Herdan?”. Povestea străbunicului fast food-ului din București

Cum a devenit blocul Carlton din București „un sinistru cavou”. Povestea nenorocirii de la cutremurul din 1940