Atenție, o femeie gălăgioasă umblă cu STB, are fes roz cu moț de puf!

Azi, “pe” STB, avem: scenarii de thriller, rețete miraculoase și nelipsitele discuții despre bani. Nu-s show-uri televizate, cărți sau blockbustere. Sunt drumurile prin București cu mijloace de transport în comunl, în care nu te plictisești niciodată.

🚌 Două femei de 35-40 de ani stau de vorbă pe două scaune din 484. Mai precis, una dintre ele vorbește încontinuu, pe ton confidențial:

– A comis-o original, crede-mă! Auzi, tu, să te sune maică-ta de 30 de ori și tu nu-i răspunzi nici măcar o dată?! Normal că m-am dus cu părinții ei, să vedem ce se-ntâmplă. Da’ n-am urcat cu ei, că nu vreau s-o găsim căzută în casă și să rămân cu imaginea aia… I-am văzut și pe oamenii ăia bătrâni, gârboviți, mi-era că fac atac de cord pe-acolo! Nu-mi dau seama ce se-ntâmplă, c-avea o reputație foarte bună în bloc.

Ori e depresie, ori e altceva. Ei, ce altceva… Substanțe. Dar nu cred, fiindcă s-ar fi văzut pe ochii ei. Ori e depresivă, ori e alcoolistă. Ori e vreun bărbat la mijloc, altceva n-are cum să fie. Ori a nimerit într-un anturaj greșit și i-e rușine să recunoască. Am dat peste ea,  buhăită, zilele trecute, la birou. A zis c-a făcut o criză de plâns și că-și revine. Măcar un om rațional știe să se-ascundă. Ea nici de asta nu e-n stare.

🚌 Un bărbat cu vârstă incertă, cu haine ponosite și multe sarsanale, compensează prin bună dispoziție:

– Doamna, doamna, știți un leac pentru tinerețe?

Călătoarea căreia i s-a adresat zâmbește:

– Dacă l-aș fi știut, aveam și eu 25 de ani… 

– Nu mai vreau 25 de ani, că munceam ca un bivol… Eu am descoperit o licoare care mă întinerește! Îmi dă așa, o vioiciune… Nu mă costă niciun ban.

Te uiți la el și-l crezi. Uneori, magicienii circulă cu STB-ul.

🚌 Pe cât de voinică, pe atât de gălăgioasă, femeia cu fes roz cu moț de puf toacă mărunt, cu două prietene, pe cine-i vine-n minte. Nimic nu pare s-o poată opri. Ba poate: pe fereastra autobuzului 226, zărește câțiva bărbați îmbrăcați în galben:

– Ăștia sunt șmecherii lu’ Georgică Simion, care te fac din vorbe. Cum a făcut-o el pe fătuca aia de-a luat-o de nevastă! Georgică, 35 de ani, fata – 18! Aproape pe jumate! A așteptat să termine clasa a XII-a și s-a-nsurat cu ea. Banii și-au spus cuvântu’!

– Păi fericirea e-n bani!, intervine, de nicăieri, un călător. Dacă aveai o grămadă de bani, te mai duceai tu acum acasă, ruptă de la muncă, să gătești, să speli? Te ținea bărbată-tu!

– Unde să mă ține, bre? Poate-n pomu’ de Crăciun!, se amuză femeia.

– N-aveți dreptate, domnule, se aude vocea scăzută, dar fermă, a unei alte călătoare Nu ăsta e rostul vieții, să aduni bani.

– Da’ chiar, ce atâția bani?, se animă din nou voinica. Toți bogătanii ăștia, ce mare scofală? Că tot auzi de ei ba că se spânzură, ba că i-a găsit înecați în piscină… Și au mereu pistoale cu care să se-mpuște. Ba îi mai otrăvește nu știu cine și zice c-a mâncat icre negre stricate… Nu-mi trebuie, nene! N-ai bani, nu te caută nimeni!

Nota B365.ro – Avem, se știe, mai multe #CroniciSTB:

• Șuturi și pumni în autobuz. Meniul zilei în STB: mâncare și mâncat de bătaie
• Viața dimineața în STB: “Nu pot să fac cruce acuma, în autobuz, că stau chircit!” Un fiu (încă) furios și tatăl lui, cândva bețiv
• Situație dramatică într-un autobuz STB