Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi! Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare

București, orașul în care prudent este să te uiți mult în sus, să privești Cerul cu insistență. Când bate vântul tare, să te strecori cu băgare de seamă, să fugi de clădirile pe care apare avertismentul “Atenție, cade tencuiala”, să eviți stucatura dureroasă a Micului Paris. Se impune o sporită vigilență în Centrul Vechi, locul cel mai însemnat cu bulină roșie pe harta seismică a orașului. Pasajul Macca-Villacrosse, emblema Micului Paris, operă de arhitectură reprezentativă pentru perioada Belle-Epoque, se află într-o evidentă stare de degradare. O plasă de protecție îi ferește pe cei care intră în el de surpriza cerească. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului, despre gloria și decăderea unui monument istoric unic și irepetabil.

Pasajul Macca-Villacrosse seamănă bine cu Galeria Vittorio Emanuele II din Milano, unul dintre cele mai vechi spații comerciale din Italia, locul cu cele mai scumpe magazine exclusiviste ale marilor creatori de modă.  Seamănă, dar nu răsare. Deși au aproape aceeași vârstă (pasajul din Milano a fost construit între anii 1865-1877, iar cel din București a fost inaugurat în anul 1891), Pasajul fraților noștri de ginte latină este ca nou, uimitor și înfloritor, în timp ce al nostru a fost total uitat de proprietari și de Administrație. Prin cupola de sticlă colorată plouă sau ninge, ornamentele din stuc se desprind, iar portalul monumental de la intrarea dinspre strada Eugeniu Carada, decorat cu cariatide și atlanți, se ofilește de la an la an.

“Pasajul Englez și Pasajul Macca-Villacrosse sunt doar două exemple care arată influențele occidentale în București”

Petru Mortu, arhitect: “Pasajul Macca-Villacrosse a fost o investiție care a urmărit arhitectura Parisului- vedem aceste traversări acoperite între două străzi, cu magazine de un anumit nivel. Pasajul Englez și Pasajul Macca-Villacrosse sunt doar două exemple care arată influențele oocidentale în București”. Despre casa colonelului Macca, una dintre cele mai frumoase din București, am scris aici. Clădirea se află în plin proces de consolidare și restaurare. Interviul cu profesorul și arhitectul Petru Mortu, aici. Mihalache Macca a fost tatăl colonelului Petre Macca și a avut în proprietate o parte din faimosul Pasaj. Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911

Pasajul Macca-Vilacrosse, inima comercială a Bucureștiului; “asemănarea cu pasajele din Paris și din Milano este izbitoare”

Emanuel Bădescu, bibliotecar, Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române: “Asemănarea cu pasajele din Paris și din Milano este izbitoare, diferă numai proporțiile, impactul comercial fiind la fel de puternic. Numărul mare de prăvălii, majoritatea cafenele și magazine de bijuterii, a făcut din aceste locuri, mai ales după acoperirea lor cu sticlă, prin anul 1891, când a avut loc inagurarea oficială, o veritabilă, însă costisitoare, inimă a Bucureștilor”, sursa Adevărul.

Pasajul Macca-Vilacrosse se află situat între strada Eugeniu Carada nr 3 și Calea Victoriei nr 16. Întregul ansamblu a fost înscris în Lista Monumentelor Istorice-2010 cod B-II-a A-19837 și face parte din Situl de Arhitectură Centrul Istoric. A apărut în centrul comercial al Bucureștiului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe vremea în care marile bănci își ridicau sedii luxoase în Centrul Vechi, alături de spații comerciale reprezentative.

Pasajul Macca-Villacrosse este unic în București și în România

Dr. Arh. Ruxandra Nemțeanu: “Amplasat pe locul fostului han al lui Serafim, Pasajul Macca-Villacrosse este unic în București și în România. A fost construit între 1890-1891, în ideea de a lega sediul Băncii Naționale a României de Calea Victoriei de aceea s-a și numit o vreme Pasagiul Băncii Naționale. Pasajul are o desfășurare complexă a volumetriei: din spațiul central octogonal (mai înalt decât restul pasajului, având o cupolă cu iluminator octogonal) pornesc două brațe care închid un corp de clădire cu o curte interioară, Pasajul Villacrosse la sud și Pasajul Macca la nord. Sediul fostei bănci Anglo-Române, a rămas singurul corp din clădirile simetrice care flancau, cândva, poarta de intrare a pasajului din strada Carada, aripa fostă Karagheorghevici. Din acest motiv denumirea pasajului ar trebui rectificată, ar trebui să se cheme Villacross-Macca-Karagheorghevici, Dr. Arh, Ruxandra Nemțeanu, Memoriu istorico-arhitectural, Pasajul Macca-Villacrosse.

Pasajul Macca-Villacrose este primul pasaj comercial acoperit după moda “evropenească”; a fost construit pe locul în care se afla odată Hanul Dragomanului Petros (Petrache) Serafim

Locul pe care a fost ridicat Pasajul Macca-Villacrosse făcea parte în secolul al XVII-lea din terenurile cantacuzine, care se întindeau de la Dâmbovița până la Mănăstirea Sărindar. Mănăstirea a fost demolată în anul 1893 și pe locul ei se află în prezent Cercul Militar. Pe locul în care a fost ridicat Pasajul se afla Hanul Serafim, numit inițial Câmpineanu. În anul 1864, văduva Dragomanului Petros Serafim donează hanul ginerilor săi, Dumitrache Macca și Xavier Villacrosse (arhitect, “architecton” al capitalei între anii 1840-1848). După moartea lui Xavier Villacrosse în anul 1855, casele și terenul sunt moștenite de fiica sa Paulina, și, mai târziu, de fratele acestuia, Jean Fernand Villacrosse care cere “bilet” de la Primărie să construiască o casă de raport după planurile arhitectului Felix Xenopol. Despre felul în care erau emise “biletele” (autorizațiile de construcție, n.n) în Micul Paris ne-a vorbit aici dr. Cezara Mucenic, istoric de artă.Cum a fost posibil Micul Paris? Cu reguli clare și stricte. Nici ușa de la stradă n-o schimbai în București dacă n-aveai aviz | EXCLUSIV: Arhiva “Cezara Mucenic”

Primăria le-a cerut proprietarilor să instaleze lumină electrică și “să o întrețină” noaptea, “cu a dumnealor cheltuială”; încă din anul 1898 “passagiul” Macca-Villacrosse a fost luminat

Dr. Arh. Ruxandra Nemțeanu: “Într-un document din anul 1856 se precizează că: “La 6 martie 1891 este aprobată alinierea și nivelementul pasagiului Vill-Cro-Macca. S-a aprobat deschiderea a două passagii și două strade între Calea Victoriei și strada Lipscani, Doamnei și Smârdani, după planul întocmit de serviciul tehnic al Comunei și aprobat de Consiliul Tehnic Superior. Domnul proprietar respectiv să se oblige ca, cu a d-lor cheltuială să instaleze iluminarea și să o întrețină în tot timpul nopții pe acele strade și passagii. Aceleași obligațiuni îi revin proprietarului și în ceea ce privește canalizarea și acceptarea pretențiunilor chiriașilor”, Dr. Arh, Ruxandra Nemțeanu, Memoriu istorico-arhitectural, Pasajul Macca-Villacrosse.

La începutul secolului XX pasajul Macca-Villacrosse a fost vândut unor mari comercianți evrei

Dr. Arh. Ruxandra Nemțeanu: “În anul 1898, imobilele Principelui Karagheorghevici, ca parte din Pasajul Villacrosse-Macca, obțin autorizația de introducere a iluminatului electric. Proprietari erau Principele Alexis Karagheorghevici și Jean (Ion) Villacrosse. La începutul secolului Jean Villacrosse vinde o parte a imobilului lui B. Spaheim și lui Alfred Hirshhorn de la care comerciantul Ignatz Roller, proprietar al unor ateliere de ceasornicărie și bijuterie, îl cumpără în anul 1920. La moartea acestuia, în anul 1927, imobilul rămâne moștenitorilor săi care înstrăinează părți din el astfel încât, în 1940, în Cartea Funciară sunt menționați ca proprietari J. Villacrosse, Arly S.A, Dumitru Procopie Florian, Roler Feodor-minor- și Almosnino Samuel -refugiat din Spania în timpul războiului- și Mușatescu Virginia Jippa. De la Dumitrescu Procopie Florian, fiul lui Ion Procopie Dumitrescu, fost primar al Bucureștiului, și tatăl doamnei Ioana Celibidache – soția marelui dirijor Sergiu Celibidache- se transmit 5/6 părți din pasaj, aflate azi în proprietatea doamnei Ioana și Sergiu-Ioan Celibidache, soția și fiul lui Sergiu Celibidache”.

În perioada interbelică în “Passagiu” funcționau cele mai luxoase și mai căutate magazine de lux din București; “Passagiul” era senzația Caii Victoriei

Gloria Passagiului atinge apogeul în perioada interbelică. Aici se afla sediul Bursei Române, sediile unor ziare și reviste mari, case de schimb valutar și numeroase magazine de lux. Diplomatul și scriitorul Gheorghe Crutzescu a scris cartea “Podul Mogoșoaiei, Povestea unei străzi”, reeditată de Editura Humanitas. “În pasajul Villacrosse, zis Central, pe locul dragomanului Serafim și Hanul Câmpinencei se află magazinul Cecil, de încălțăminte; magazinul original al doamnei Elena Filimon vinde rochii și mantouri. Mariana-încălțăminte. Ion Iliescu- mezeluri. Fintext-magazin de stofe. În pasajul Macca construit pe locul Hanului Căstrișoarei se vând porțelanuri Rosenthal, Marie-Claire-modista, Cismaș-ghete și mănuși, postavarie de la Fabrica de cămăși 100.000 chemises”.

“Calea Victoriei, dornică de schimbare și înfiptă în trecut”

“Calea Victoriei este osia în jurul căreia se învârte roata cetății. E locul de întâlnire al unei Țări întregi. (..) Cu capul înspre Carpați și coada înspre Giurgiu, unește Parisul cu Țarigradul. E bizantină și apuseană, trândavă și vioaie, zâmbitoare și posomorâtă, dornică de shimbare și înfiptă în trecut”, Gheorghe Crutzescu, “ Podul Mogoșoaiei, Povestea unei străzi”, Editura Humanitas.

“Conceptul ce stă la baza tuturor intervențiilor propuse asupra Pasajului Macca-Villacrosse este cel al recreerii atmosferei de epocă”

În perioada comunismului Passagiul Macca-Villacrosse a fost redenumit Bijuteria, iar după 1990 a fost revendicat de urmașii proprietarilor și și-a primit numele de odinoara. Doar numele, fara restaurare. În prezent, pasajul nu se află pe lista de lucru a Companiei Municipale de Consolidări, nu este în administrarea statului. În anul 2016, o echipa de arhitecți a conceput un proiect de reabilitare cu funcțiunea de spații comerciale la parter, iar la etaj birouri și locuințe de raport. “Conceptul ce stă la baza tuturor intervențiilor propuse asupra Pasajului Macca-Villacrosse este cel al recreerii atmosferei de epocă, de transpunere a perioadei trecute prin revenirea la estetica inițială în ceea ce privește fațadele. Se va interveni în primul rând asupra intrărilor în pasaje din Calea Victoriei, asupra pavimentului, iluminării și dispunerii echipamentelor tehnice, și mai ales asupra panourilor publicitare, tâmplăriei și mobilierului utilizat, urmărindu-se o recreere a echilibrului vizual și ritmului specific celor două pasaje”. Proiectul nu a fost pus în aplicare.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină

• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele