Totul până la Ateneul Român din București. Să măgzălești orice fațadă proaspăt restaurată, să-ți scrii numele pe toate gardurile, asta e una. Dar cum să-ți stingi chiștocul pe coloanele ionice ale Ateneului și de ce să-l mânjești cu trei aberații colorate? Doar ca să dai tag la Ateneu? După ce au apărut însemne graffiti tâmpite pe Ateneu, ARCEN a sesizat autoritățile, ba chiar i-a trimis o misivă și lui Nicușor Dan. Mâhnită până peste poate de situație, doamna academician Georgeta Filitti ne-a scris o scrisoare emoționantă în care ne propune să ne unim și să discutăm despre ce facem cu orașul ăsta frumos, dar locuit. Cine poate să le dea peste mână grafferilor fără talent, la modul propriu, astăzi la “Make Bucharest Great Again”, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului.
Ce inimă trebuie să ai ca să profanezi Pantheonul românilor? Că doar avem un singur templu al culturii și al artei în România și în București, unul singur.
O clădire emblematică pentru arhitectura orașului care-a trecut prin ocupații, incendii și bombardamente, un martor al istoriei noastre. Un loc sacru pentru muzică în care au concertat George Enescu, Dinu Lipatti (despre a cărui soartă și casă am scris aici), Cella Delavrancea, Ion Voicu, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, Yehudi Menuhin.Tradiția populară spună că mâna care distruge un cuib de rândunele va seca, dar cu mâna care stinge țigareta pe coloanele Ateneului ce se va întâmpla? Va posta o mare poză pe facekoog și pe instagram cu “tag Ateneul Român”, fără să suporte nicio consecință?
Acadmician Georgeta Filitti: “Povestea cu graffiti se poate rezolva în 24 de ore. Este un vandalism, este o frustrare, sunt grupuri de golani. La Madrid există un zid de jumătate de kilometru unde poți să pictezi până când faci scurtă la mână. La noi, cum se reabilitează o clădire, a doua zi este mânjită. Păi, ce să facem, ce facem? Eu, la vârsta mea de 83 de ani, femeie mai neajutorată cum se crede, eu mă angajez să rezolv povestea asta. Pot să-mi pierd o noapte din câte ‘oi mai avea de trăit ca să-i văd pe ăștia care mâzgălesc. Anunț Poliția și îi arestez și dacă cinci ani o să-l țin pe graffer fără drept de eliberare, vă asigur că asta o să-l descurajeze. Și francezii au fost confruntați cu același lucru. Au creat la Primărie echipe care a doua zi vin și curăță. Eu pe ăsta l-aș pune să curețe, pe ăsta pe care-l prind. Și nu vă supărați, este o mare ușurința să iei un spray și să mâzgălești, este mai greu să dai jos”.
ARCEN: “Lipsa acțiunii atrage după sine și mai multe tag-uri. Ce clădiri mutilate astfel ați mai observat? Ne ajută orice sesizare. Am putea face împreună un inventar. E nevoie de un regulament ferm care să oprească mutilarea orașului”, a reacționat ARCEN (“Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate”), într-o postare pe facebook.
ARCEN: “Important în legătură cu vandalizarea Ateneului Român. Am sesizat oficial, directorul Filarmonicii George Enescu, Primarul General al Capitalei, directorul Direcției de Cultură a Municipiului București, arhitectul șef al Bucureștiului și directorul Poliției Locale a Municipiului București privind obligațiile administratorilor și proprietarilor de monumente istorice și procedura privind eliminarea graffiti tag-ului de pe fațada monumentului istoric”.
b) să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii;
c) să înştiinţeze de urgenţă, în scris, direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi primarul oraşului ori al comunei respective despre orice modificări sau degradări în starea fizică a monumentelor istorice deţinute şi aflate în teritoriul unităţîi administrativ-teritoriale”.
ARCEN: “Totodată, conform Codului Penal, art. 253, alin. (1), (3), (5):
(1). Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(3). Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este închisoarea de la unul la 5 ani.
(5). Dispoziţiile prevăzute în alin. (3) şi alin. (4) se aplică chiar dacă bunul aparţine făptuitorului.
Ne arătăm dispuși la folosirea tuturor datelor #catalogbucuresti pentru realizarea unui regulament funcțional la nivelul fațadelor din zonele construite protejate și a monumentelor istorice din București. Mutilarea țesutului construit istoric și vandalizarea spațiului public bucureștean a depășit toate liniile roșii”, mai arată ARCEN într-o postare pe pagina sa de facebook.
Ateneul Român este monument de arhitectură de grupă valorică A, adică are valoare națională și universală. Clădirea, o adevărată Scala din Milano a bucureștenilor, inima culturii naționale, a fost ridicată după ce românii au pus leu lângă leu pentru Ateneu. Ca să fie construit, a fost organizată o loterie națională; s-au vândut 500.000 de bilete la concerte, în valoare de un leu. “Românii fără știință, litere și artă nu pot merge înainte, pentru că în timpul în care trăim numai popoarele luminate pot aspira și ajunge la adevărata lor mărire”, este declarația celor care în anul 1865 înființau Societatea Ateneul Român: Nicolae Krețulescu, Constantin Esarcu, Petre S. Aurelian și V. A. Urechia.
Edificiul simbol național a fost construit într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic de către arhitectul francez Albert Galleron, care a lucrat la proiect împreună cu cei mai mari arhitecți români ai timpului: Ion Mincu, Grigore Cerchez, Constantin Olănescu și Ion Grigore Cantacuzino. Are o minunată cupolă circulară proiectată de inginerul Elie Radu și o frescă circulară unică in lume semnată de pictorul și profesorul Costin Petrescu. Costin Petrescu este cel l-a învățat tehnica al fresco și pe Părintele Arsenie Boca. (Despre cum a pictat Arsenie Boca Biserica Elefterie din București am scris aici) Construcția Ateneului a început în anul 1886 și a fost inaugurat în ziua de 14 februarie 1888 în prezența Regelui Carol I.
George Enescu a început să dea concerte în primele luni ale anului 1915 pentru strângerea de fonduri pentru orgă. “Este de prisos a spune cum a cântat George Enescu aceste lucrări (trei concerte pentru vioara și orchestra de Bach, Bartholdy și Saint-Saens, n.n). Trebuie să le fi ascultat pentru a ști ce interpretare nobilă ne-a oferit, ce caracter de o serioasă elevație și de o puritate inestimabilă a imprimat jocului său, astfel încât interpretarea să fie la înălțimea paginilor pe care le cânta”, scria ziarul de limba franceză “La Roumanie”.
Senzaționala orgă pe care și-a dorit-o George Enescu a fost construită de meșterul german Oskar Walcker și a fost inaugurată în ziua de 22 aprilie 1939. Cel care a cântat pentru prima dată în 1939 la magnificul instrument a fost Franz Schutz, director al “Hochschulle fur Musik” din Viena. Peste ani și ani, după 1989, când Ateneul a fost consolidat și modernizat (1994-2004), orga a fost restaurată de Gerhard Walcker-Mayer, strănepotul meșterului Oskar. Lucrările de consolidare s-au realizat cu fonduri obținute tot prin subscripție publică, dar și cu bani de la Filarmonica “George Enescu”.
Faimoasa frescă, ascunsă de ochii românilor de comuniști cu draperii roșii, a fost începută în anul 1933 în tehnică “al fresco” și inaugurată în ziua 26 mai 1939. Este opera lui Costin Petrescu, profesor la școala de Belle Arte din București. A realizat-o în patru ani cu ajutorul studenților săi printre care se număra și Arsenie Boca. “S-a mai întâmplat ca acest pictor să fie fiul unui vestit meșter din generația celor care mai păstrau încă taina vechilor zugrăveli pe verde, adică pe tencuiala proaspătă, cu care sunt împodobite atâtea biserici și mănăstiri în țara noastră, invingând prin trăinicia lor vitregia veacurilor”, spunea Gheorghe Adamescu, vicepreședintele Ateneului de atunci. Fresca are trei metri lățime, este lungă de 75 de metri și conține 25 de scene emblematice pentru istoria României.
Costin Petrescu: ”Am hotărât să aleg culmile istoriei și să dau frescei aspectul unei curgeri neîntrerupte care, pornind de la Împăratul Traian, să simbolizeze, ca un poem, povestea glorioasă a neamului nostru”. Fresca a fost ascunsă de comunisti (bine că nu au trântit niște scene din „mărețele realizări” peste ea) și a stat interzisă din 1948 si până în 1966. Fondurile pentru realizarea acestei opere de artă au fost obținute tot subscripție publică, sub forma unor viniete, care aveau tipărite secvențe din pictura murală și se vindeau în școli și licee la prețul de doi lei bucata.
Ateneul Român a fost bombardat în primul război mondial, în noaptea de 28/29 august 1916 de o escadrilă de luptă a Imperiului German. Apoi, Bucureștiul a fost bombardat de aviația americană în primăvară lui 1944 și de nemți în perioada 24-26 august 1944. Când nemții au aruncat bombe peste Palatul Regal din aparate de zbor Stuka și BF 110, Ateneul a primit o lovitură directă în partea stângă a coloanelor ionice. Acoperișul a fost grav avariat, iar părțile laterale ruinate.
După ce am publicat aici un articol despre graffiti – artă stradală sau măzgâleală fără sens?- doamna Georgeta Filitti ne-a scris:
“Dragii mei,
Mi-a plăcut tonul vostru civilizat de abordare a problemei. Artă stradală, da ! Vă dau un singur exemplu care mie mi-e foarte simpatic: e o trecere între blocuri din spre bd. Ferdinand spre bd. Mihai Bravu. Pe un perete curat e o policromie adorabilă; te bine dispune, te ușurează, îți dă optimism – ceea ce azi la noi e un lucru rar. Dar să nu-mi spuneți că e artă stradală seria de porci albi conturați cu negru care apare regulat pe o clădire îndată ce a fost împrospătată fațada. Am amintit de Madrid pentru că și la noi s-ar putea afecta spații de creație asemănătoare. Ba mai mult, s-ar putea face concursuri. Apoi ar putea fi decorate, cu adevărat, calcanele atât de dizgrațioase. Casele proiectate de Marcel Iancu vă plac decorate în felul acesta? Vă încântă strada Academiei care după opinia unui scoțian, venit recent în vizită, spunea că arată că Berlinul în 1946? Vă place venerabila clădire a Universității cu brâul de creații discutabile care o sugrumă?
“Ce ar fi să ne întâlnim artiști, susținători, oponenți, bucureșteni obișnuiți și să stăm de vorbă? Vă aștept reacția, încă odată cu toată prețuirea pentru felul responsabil în care discutați, până la urmă, estetica orașului, Georgeta Filitti”.
Mulțumim, doamna Georgeta Filitti. Până când ne strângem, oare nu ar trebui să dăm un leu pentru Ateneu ca să-l zugrăvească un mester dibace sau măcar să-l păzească cineva?
„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:
