Taverna Georgia. Avem, căci, paradoxal, războiul din Ucraina are și părțile lui bune. Conflictul a făcut ca unii dintre cei mai iscusiți cârciumari din Georgia, cu afaceri în Crimeea și Kiev, să-și încerce norocul pe plaiuri mioritce, la București.
Așa ne-am îmbogățit, din luna aprilie, pe Strada Silvestru nr.3, cu Taverna Georgia, primul restaurant cu specific georgian din București, cu bucătari și bucătărese din Georgia, Ucraina și Republica Moldova. Cică georgenii stau bine pe cărnet, dar și pe legume (aviz vegetarienilor), dat fiind numărul mare de posturi creștinești.
Crâșma aparține lui Anatoli Ivanovici, aparent un legendar șef de restaurante, din mâna căruia a mâncat însuși Putin. Despre el, Anatoli, și istoria restaurantelor sale, poți citi în articolul/interviul ăsta de pe Libertatea, scris de Vasile Ernu. Eu am fost mai mult pentru bucatele cu specific georgian, pe care nu le mai încercasem niciodată, pentru atmosferă și în general, ca să mănânc pentru tine.
Dacă mâine selectez georgiana în Duolingo, știu deja esențialul : ciașușuri, odjahuri, cihirtima, pkhali, abhazuri. Pe parcursul vizitei la Taverna Georgia, la un moment dat, cineva a exclamat „Asta îi Cosmos!”, făcând referire la un preparat. Aveam să aflu că avea dreptate.
Taverna Georgia își desfășoară activitatea într-o casă veche, renovată, pe Strada Silvestru nr. 3. De cum intri, dai într-o curticică, din care ai 2 opțiuni: în stânga terasa acoperită, dreapta restaurantul în sine. În mijlocul curții, într-un container aranjat, e o mică bucătărie în care 2 bucătărese frământă, întind aluaturi, creme, fel și fel. Aș putea sta o zi întreagă să mă numa’ holbez la ele prin gemuleț. E terapeutic.
Dar intru în restaurant. E pe 2 etaje. Parterul e mai intim, mai strâns, cu picturi georgiene, coarne de animale și costume populare tradiționale. Ca s-ajung la etaj, am urcat pe o scară elicoidală interesantă, cu o balustradă a la Gaudi (mult spus, dar fie). Sus, la etaj, câteva mese lungi, ca de praznic, și niscavai elemente decorative pe pereți. La capitolul amenajare și design interior, dacă n-aș fi știut că e restaurant georgian, ar fi putut trece lejer ca restaurant cu specific românesc (minus blănurile și denumirile preparatelor). Se vorbește multă georgiană, multă rusă, dar și românește cu accent de Chișinău. Să înceapă festinul!
Am deschis experiența Taverna Georgia cu acest aperitiv care ne-a fost recomandat de gazde. Că mie-mi place să îi întreb cu ce se laudă. Neam de neamu’ meu n-a mâncat un aperitiv mai fin și mai gustos decât acest rulouri de vinete cu pastă de nuci, cu rodie presărată pe deasupra. Habar n-aveam de combinația asta divină dintre vinete prăjite rulate și unse cu pastă fină de nuci. Un răsfăț culinar, care se mânâncă cu mâna, fără menajamente, că nu te judecă nimeni. La masa alăturată, un moldovean de peste Prut șprițuia cu prietenii. La un moment dat, ia un rulou, îl bagă pe tot în gură, face ochii cât cepele și exclamă cu accent rusesc: „Uăi! Asta îi Cosmos!”.
Avea dreptate. E un preparat di-vin.
Odjahuri se prezintă într-un castronel de lut, fierbinte, proaspăt scos din cuptor, umplut cu bucăți de ceafă de porc prăjită, cartofi, ceapă și niște roșii cherry sau ardei. Ceva ce ai mânca mai peste tot, inclusiv pe la bulgari, inclusiv pe la noi. M-așteptam ca bucățile de ceafă de porc să mi se topească în gură. Din contră. Carnea destul de tare și puțin uscată. Dacă Odjahuri ar fi un film, s-ar numi Greu de mestecat II. Un preparat banal, din punctul meu de vedere. Un plus pentru prezentare și aspect estetic. Și încă o bilă albă pentru cartofii foarte buni. Per total, slăbuț spre mediocru.
Iarăși, un fel de preparat mândrie națională. Pe românește, un fel de fasole foarte, foarte scăzută. La mine la Piatra Neamț îi zice fasole prăjită. În Georgia, pare-se că-i zice Lobio. Sigur, beneficiază de nuci, verdețuri și usturoi, dar parcă nu atât de pregnant precum la rulourile de vinete. O opțiune foarte bună pentru vegetarieni sau pentru cei care țin post. Eu l-am înfulecat cu ȘOTI (chiflă) și s-a terminat destul de repede. Merită încercat, măcar de curiozitate.
Hincali, adică gălușcă pe românește. Sfatul meu prietenesc e să mănânci preparatul ăsta până nu se scumpește mai mult decât trebuie. Am primit 3 găluște cât pumnul, umplute cu carne tocată de miel aromată, perfect gătită. Umplutura de carne e cam de mărimea a două nuci (că tot se poartă). Nu e multă, dar e al naibii de gustoasă. Ai grijă să nu tai gălușca cu cuțitul. Prinde-i moțu cu degetele și mușcă din ea cu atenție, înclinată la 45 de grade, astfel încât să sorbi toată zeama din interior. Ăla-i secretul. Hincali e făcut de doamnele bucătărese georgiene, pe loc, fresh, ca de altfel toate preparatele din meniul Taverna Georgia. E ce trebuie. E hincali.
Dacă ești vegetarian, ai opțiune de hincali cu cașcaval suluguni, un tip de brânză locală, de la ei d-acolo, de pe Tbilisi.
Cum să plec fără desertul lăudat: cake cu vișine. N-are nume georgian. E o felie de tort de casă, făcut chiar de doamnele alea de care ți-am povestit la început că stau în cașcarabeta de la intrare și frământă la aluaturi, întind foi, amestecă umpluturi și…fac torturi. Am regăsit în desertul ăsta gustul torturilor de casă făcute de mătușă-mea de la Săvinești, jud. Neamț. E un fel de cheesecake cu blat de tort, vișine și frișcă de casă și jeleu de vișine pe deasupra. E perfect de dulce, fresh, cu gust de nostalgie.
Total Taverna Georgia: 179.
O să mai mănânc pentru tine de la ei? R: Da.
Taverna Georgia e o apariție binevenită și foarte apetisantă. Bucate făcute pe loc, la vedere, servire mișto și lume spălată. Stau bine și pe vinuri.
Să ne fie de bine. Am mâncat și azi pentru tine.
Alte locuri pe unde-am mai mâncat pentru tine:
C’est Nepal possible! Aditi’s Kitchen. Bucate de poveste cu frații nepalezi și dumplings de aur
Locul în care ți-a zis maică-ta să nu intri. Maimuca Restaurant. Punk restaurant!
Aloha, Pokeful! Ca să ajungi în Hawaii, te duci în Dorobanți și faci la dreapta înainte de Petrom
CozoFest. Aproape toate locurile de unde comanzi cozonaci de Crăciun în București
Când se mănâncă bine prin cartier în București. Soare și sandwichuri bune, la Fresco Artigianale
Hushimo. Asia din Amzei. Poftă de Tom Yum și vită în sos de stridii
Doar gustul contează. Smith Eatery, o bucătărie fascinantă de 9 metri pătrați
Are balta pește bun. Acasă la Ivan Pescar & Scrumbia Bar. Din apă, în farfurie.
Am mâncat pui de la POPEYES din București. Este zguduitor de la fel ca la ceilalți
Raclette și vin. Amis de la Fête, microfestivalul de brânză din buricul Bucureștiului
Reper de București. Caracatiță infuzată în ceai negru și ecleruri umplute cu pateu
Cei mai buni burgeri din România. Câștigătorii Burger Fest și cum dai de ei în București
„Înainte era mai bine?” Am mâncat pentru tine la Restaurantul Monte Carlo din Cișmigiu
În căutarea unui panino italian adevărat în București. Vizită la Tasteataly
“Casa Tănase”, restaurantul cu specific nepalez din București botezat in memoriam