Asociația Parcul Natural Văcărești propune revitalizarea zonei dintre Grădina Botanică și râul Dâmbovița. Ideea face parte din Planul de Reînverzire a Bucureștiului

Asociația Parcul Natural Văcărești propune, prin Planul de Reînverzire a Bucureștiului, printre altele, ca artera ce desparte Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” de râul Dâmbovița să fie înverzită prin coloane de arbori care să se unească cu cei din grădină.

Asociația Parcul Natural Văcărești propune reînverzirea zonei dintre Grădina Botanică și râul Dâmbovița

Asociația Parcul Natural Văcărești lucrează la Planul de Reînverzire a Bucureștiului, pornind de la potențialul oferit de Râul Dâmbovița.

Acesta pornește de la Parcul Natural Văcărești, continuă cu fâșiile de spații verzi (momentan neîngrijite) de pe malul ei, integrează și dezvoltă aliniamentele stradale de arbori și arbuști și desemnează noi spații verzi acolo unde terenul este degradat – de exemplu, în proximitatea ecluzelor și stăvilarelor din amonte.

Operațiunea implică grupurile civice, organizațiile neguvernamentale și toate entitățile care doresc să se implice în îngrijirea spațiilor verzi.

Mai departe, gândim pe 5 ani.

Reprezentanții propun, prin acest plan, ca artera dintre Grădina Botanică din București și râul Dâmbovița să fie readusă la viață prin plantarea mai multor arbori, iar propunerea să fie pusă în aplicare și în cazul grădinilor de pe malul râului, precum Izvor, Parcul Unirii și Politehnica.

Grădina Botanică are „ieșire” la Dâmbovița. O desparte o arteră rutieră ce nu poate fi transformată în pajiște, desigur. Dar poate fi înverzită prin coloane de arbori care se unesc cu coronamentul arborilor din Grădina Botanică. La fel și celelalte grădini de pe malul râului: Izvor, Parcul Unirii, Politehnica. De la Parcul Natural Văcărești până la Lacul Morii, arhitecți, peisagiști și ecologi pot găsi împreună soluții care să permită întreținerea și dezvoltarea zonelor verzi, a peisajelor naturale și să permită conectarea lor.

Ce înseamnă conectare? Vorbim de conexiuni verzi (arbori, pajiști etc.) dar și de conexiuni identitare. Toate aceste grădini trebuie să vorbească oamenilor despre proximitatea râului datorită cărora există. Văcăreștiul n-ar exista fără Dâmbovița, care pe vremuri curgea și inunda lunca unde, peste timp, a apărut parcul natural. La fel și Lacul Morii sau Grădina Botanică.

Odată ce natura, apele și memoria oamenilor se vor uni, acestea vor construi o nouă coloană vertebrală a Bucureștiului și va tranforma malul Dâmboviței, ce este acum îngropat în beton, într-un super-parc.

Acest plan de revitalizare a acestei zone atât de importante pentru bucureșteni, dar și pentru fauna și vegetația urbană din Capitală, ar dura între 4 și 5 ani. Asociația Parcul Natural Văcărești precizează că costurile ar fi minime, însă este nevoie de mobilizare și de planificare.

Noi, la Asociația Parcul Natural Văcărești, am început deja să lucrăm la acest plan.

Te-ar mai putea interesa și:

• Copacii asfaltați sunt noul trend în urbanistică în Sectorul 2 al Capitalei. Primăria promite că va remedia situația