Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, implicată în identificarea şi promovarea altor arii similare în marile oraşe

Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti transmite că este implicată într-un proiect care vizează identificarea, documentarea, cartografierea şi promovarea a zece arii naturale în marile oraşe ale ţării şi a altor cinci în spaţiul urban şi peri-urban al Bucureştiului.

Conform unei postări de pe pagina de Facebook, este vorba despre proiectul „Reţeaua naţională a ariilor naturale urbane”, derulat de Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti în parteneriat cu Asociaţia Societatea Organizată Sustenabil S.O.S, Asociaţia Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundaţia Centrul de Ecologie Montană şi Asociaţia Funky Citizens.

Acesta beneficiază de o finanţare în valoare de 224.136 euro prin programul Active Citizens Fund – Romania, finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

„Pornind de la modelul Parcului Natural Văcăreşti, pentru următorii doi ani vom mobiliza alături de partenerii noştri comunităţile urbane pentru a identifica, documenta, cartografia şi promova 10 arii naturale în marile oraşe ale ţării şi alte 5 în spaţiul urban şi peri-urban al Bucureştiului”, precizează asociaţia.

Proiectul vizează:

– promovarea şi susţinerea proiectului de lege iniţiat în 2019 pentru înfiinţarea de arii naturale urbane;
– crearea reţelei naţionale de arii naturale urbane şi a coaliţiei care să o sprijine;
– informarea şi conştientizarea oamenilor şi totodată încurajarea acestora de a participa în procesul de luare a deciziilor publice privind natura.

„Peste 50% dintre români trăiesc în mediul urban iar suprafaţa oraşelor s-a dublat în ultimii 25 de ani în România. Din cauza extinderii haotice lipsite de strategii de sustenabilitate care să protejeze zonele naturale, oraşele din România sunt printre cele mai vulnerabile ecosisteme în faţa schimbărilor climatice.

Acelaşi motiv face ca accesul la natură al persoanelor cu posibilităţi reduse de mobilitate să fie dificil sau chiar imposibil. Suprafeţele întinse de beton şi elemente non-organice favorizează apariţia fenomenului numit ‘insulă de căldură’, fapt ce poate transforma marile aglomerări urbane în zone tot mai dificil de locuit, în lipsa spaţiilor naturale cât mai diverse din punct de vedere ecologic”, menţionează sursa citată.

Asociaţia citează Raportul de ţară din 2020 al Comisiei Europene, conform căruia aproximativ 20% din populaţia urbană este expusă poluării atmosferice prin particule (PM 2,5) şi zgomotelor peste limitele acceptabile.

„Exemple de arii naturale urbane există peste tot în Europa şi în lume. Berlin are peste 5% din suprafaţă în arii naturale protejate. Londra a demarat un program de înverzire a oraşului, prin care se protejează zonele naturale şi se implementează soluţii inspirate de natură pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.

În Viena, oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din lume, conform Indexului Mercer, ariile naturale ocupă 30% din suprafaţa oraşului. (…) Exemple bune sunt şi la noi în ţară: Primăria Cluj-Napoca a iniţiat, la presiunea civică, un proiect de amenajare şi protecţie a Parcului Est iar Braşovul pregăteşte înfiinţarea Parcului Natural Brassovia”, precizează asociaţia.