Așezămintele Brătianu sunt în pragul prăbușirii totale. Monumentul întruchipează sublimul stilului de arhitectură neoromânesc în București

Așezămintele Brătianu au grafitti pe dantelăria de piatră și sunt pline de gunoaie.

Paragină, uitare și abandon, așa arată în prezent reședința lui Ionel Brătianu, politicianul liberal care a contribuit decisiv la înfăptuirea României Mari, prim-ministrul Unirii de la 1918.

Ansamblul de arhitectură Așezămintele “Ion I. C. Brătianu”, din strada Biserica Amzei, se degradează în ritm accelerat și se poate prăbuși oricând, „total sau parțial”, se arată în expertiza tehnică a clădirii, realizată încă din anul 2019. 

Expertiza tehnică a relevat faptul că structura de rezistență este în pragul prăbușirii parțiale sau totale, odată cu trecerea timpului, ca urmare a lipsei de întrețineri minimale, a acțiunii intemperiilor, a deteriorărilor de natură mecanică, constatându-se apariția multor degradări de profunzime, scrie Unitatea de Management a Proiectului (Ministerul Culturii), pe platforma oficială umpcultura.ro.

Numeroase au fost promisiunile pentru consolidarea, restaurarea și reactivarea ansamblului proiectat de arh. Petre Antonescu pentru politicianul liberal Ion I. C. Brătianu. Și, pe cât de numeroase, pe atât de dezamăgitoare.

O casă spectaculoasă, ridicată în stil neobrâncovenesc, pentru un aristocrat: Ionel Brătianu, numit în epocă „Regele neîncoronat al României”

Construcția ansamblului de arhitectură a început în anul 1908 și a fost reședința lui Ionel Brătianu  (ministru și prim-ministru al României în repetate rânduri), și a soției sale, Elisa.

Așezămintele “Ion I. C. Brătianu” au deschidere atât dinspre Biserica Amzei, cât și dinspre bulevardul Dacia și sunt inspirate din vechea arhitectură românească tradițională și eclezială, cu elemente orientale, bizantine și renascentiste. Ornamentele Așezămintelor amintesc de Palatul Mogoșoaia, Mănăstirea Văcărești și Hurezi, embleme ale stilului brâncovenesc.

Mai jos, interviu cu Cristiana Trică, autoare a două volume „Povești din Bellu” (editura Vremea 2024, 2025), pasionată cercetătoare a istoriei vechilor noastre familii boierești.

În anii ’30, la inițiativa Elisei Brătianu, reședința a fost transformată în Așezământul “Ion I. C. Brătianu”, impresionantă și valoroasă bibliotecă publică

Biblioteca, atelierul doamnei Elisa Brătianu și biroul lui Ionel Brătianu sunt încăperile cele mai rafinate ale casei, replică a arhitecturii interioare a caselor domnești brâncovenești proiectate cu bolți, cupole, arce și coloane cu capiteluri, ce simbolizează statutul aristocratic al proprietarului.

Imobilul, de o frumusețe aparte, are încăperi boltite, după modelul vechilor case mănăstirești, uși încadrate cu motive românești, tâmplărie inițial din stejar și nuc și scări interioare din marmură, se arată în prezentarea Romanian Design Week, eveniment desfășurat în anul 2021, cu ocazia redeschiderii Așezămintelor “Ion I. C. Brătianu”.

Imobilul, de o frumusețe aparte, are încăperi boltite, după modelul vechilor case mănăstirești, uși încadrate cu motive românești, tâmplărie( inițial din stejar și nuc), și scări interioare din marmură, se arată în prezentarea Romanian Design Week, eveniment desfășurat în anul 2021, cu ocazia redeschiderii Așezămintelor “Ion I. C. Brătianu”, citește aici.

Așezămintele Ion I. C. Brătianu au fost funcționale până în anul 2012, moment din care au căzut în paragină

În anul 1948, regimul comunist a naționalizat reședința Brătianu și părți din clădire au trecut, pe rând, în subordinea Sfatului Popular al Raionului Stalin, Secției Gospodăriei C.C a Partidului Muncitoresc Român și a ICRAL Herăstrău. Imobilul se află azi în domeniul public al statului și în administrarea Bibliotecii Naționale a României, având statutul de monument istoric.

Întrucât nu s-au mai făcut reparații, expertiza tehnică relevă faptul că imobilul se poate prăbuși în orice moment

În data de 20 decembrie 2023, au fost semnate contractele privind serviciile de elaborare a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenții pentru consolidarea și reabilitarea Așezămintelor Ion I. C. Brătianu. Investițiile sunt finanțate prin Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consilului Europei, destinat reabilitării patrimoniului construit.

În 2023, Ministerul Culturii promitea consolidarea ansamblului

În august 2023, Raluca Turcan, ministrul Culturii, anunța într-o postare pe facebook că a fost depusă documentația pentru licitarea fazei D.A.L.I (Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție) a proiectării lucrărilor de consolidare și restaurare pentru acest monument istoric aflat într-o stare gravă de degradare. În ultimii ani, imobilul a deservit Serviciul Colecții Speciale al Bibliotecii Naționale a României.

Monumentul de arhitectură s-a degradat în ritm accelerat. Respectând dorința donatorului, clădirea va fi redată publicului ca bibliotecă, unde se vor organiza evenimente culturale, expoziții și conferințe, pentru a evidenția valoarea colecțiilor de carte rară, grafică, periodice vechi, fotografii și documente de arhivă esențiale pentru istoria României și a regiunii sud-est europene.

Investiția de 969.514 de lei fără TVA este inclusă în Proiectul LD 2097 (2021) privind reabilitarea patrimoniului construit și a clădirilor cu destinație culturală, finanțat de Guvernul României în parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului European, implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului.

Imobilul din strada Biserica Amzei 5-7 este înscris în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului cu denumirea Construcție Sediul “Colecții Speciale” și are statutul de monument istoric, cu codul B-II-m-B-18143. După naționalizare, ansamblu de arhitectură fost dat în folosință publică în anul 1963 și este compus dintr-o construcție cu 4 niveluri, construită din cărămidă în perioada 1908-1930.

“Oficial, Așezămintele Brătianu” au intrat în consolidare și restaurare din 2023. În realitate, sunt îngropate în paragină. Noi, românii, parcă suntem ruinofili”

B365: Cristiana Trică, Ministerul Culturii a tot vorbit despre o posibilă consolidare și restaurare a Așezămintelor “Ion I. C. Brătianu”, în timp ce ansamblul se degradează sub ochii tuturor. Practic, structura de rezistență poate ceda oricând. Cum comentați?

Cristiana Trică: Biblioteca Națională susține, într-adevăr, într-un material publicat pe site-ul propriu că Așezămintele au intrat în consolidare și restaurare din 2023! În realitate, clădirile se îngroapă încet și sigur în uitare și paragină. Am citit recent undeva că noi, românii, suntem ”ruinofili”.

Termenul nu există în Dex, deși, din rațiuni evidente, ar trebui să fie inclus. Pare că avem o adevărată vocație pentru ruinare, dovezile sunt peste tot în jurul nostru, în București și nu numai. Așezămintele Brătianu sunt un foarte trist exemplu în acest sens.

„Referitor la proprietarul actual al ansamblului, lucrurile nu sunt prea clare”

Cristiana Trică: Biblioteca Națională deține, probabil, o parte a acestora, respectiv spațiul bibliotecii Brătianu și, poate, fostul birou al lui Ionel Brătianu. În ceea ce privește Sala de conferințe a Așezămintelor, denumită ”Sala I. I. C. Brătianu”, aceasta poate fi închiriată de la Centrul Metropolitan de Educație și Cultură „Ioan I. Dalles”, care este în subordinea Primăriei Capitalei.

Așadar, se aplică și aici o rețetă care n-a dat greș niciodată: cu cât sunt mai multe instituții implicate, cu atât mai sigură este condamnarea la distrugere. Fiecare își acoperă nepăsarea cu adrese și proceduri și invocă sărăcia. Așa cum știm, lipsa banilor e o marotă tare dragă administrațiilor noastre incapabile.

“Casa a trecut prin multe, încă de la construirea ei. Opoziția lovea cu pietre statuia bătrânului Brătianu de la Universitate și spărgea geamurile de la locuința ”fiului statuei” cum îl numeau, în batjocură, pe Ionel Brătianu”

B365: Ce date noi ați descoperit despre reședința lui Ionel Brătianu?

Cristiana Trică: Tot ce este legat de Brătieni fascinează, iar clădirile din strada Biserica Amzei și povestea lor nu fac excepție. Le-au trecut pragul cei mai importanți oameni din istoria noastră și, încă de la început, au stârnit multe patimi. De exemplu, de la ridicarea casei și până la Primul Război Mondial, după unele întruniri ale opoziției, participanții își făceau o datorie din a lovi cu pietre statuia bătrânului Brătianu de la Universitate și a sparge geamurile de la locuința ”fiului statuei” cum îl numeau, în batjocură, pe Ionel Brătianu.

“Bulevardul Dinastiei – dinastia Brătienilor, desigur (actual Dacia) a fost croit ca să pună în valoare această casă ”princiară”, afirmau opozanții lui Ionel Brătianu”

Cristiana Trică: Prin 1910, iritat de această casă solidă și elegantă abia apărută în peisajul bucureștean, un cetățean indignat a trimis ziarului Adevărul o lungă misivă. Omul avea convingerea că se urmărește deschiderea unei noi străzi numai ca să fie vizibilă frumusețea casei. Ziarul a alocat prima pagină integral acestui subiecte și documentarea a făcut-o însuși directorul, Constantin Mille.

Desigur, era vorba despre politică: Adevărul era liderul presei de stânga, iar în ziua apariției scrisorii aproape toți liberalii se aflau la București reuniți într-un mare congres. Campania de presă declanșată atunci a durat aproape un an urmărind să demonstreze că bulevardul Dinastiei – dinastia Brătienilor, desigur (actual Dacia) a fost croit ca să pună în valoare această casă ”princiară”, intenționat concepută cu două fațade.

Afirmațiile se mențineau în zona credibilului și găseau susținători cu atât mai mult cu cât Ionel Brătianu, proprietarul, era prim-ministru, iar fratele lui, Vintilă, era primarul Capitalei. Abia s-a stins ecoul acestei campanii că, în timpul Primului Război Mondial, pe când proprietarii erau refugiați la Iași, șeful poliției militare, un anume căpitan Scheible s-a instalat în casa Brătianu, atras de eleganța interioarelor și de frumusețea grădinii.

În societate, părerile erau împărțite. Argetoianu numea, de exemplu, această casă ”o nenorocire” fără să ne spună și de ce. Așadar, creația lui Petre Antonescu nu lăsa pe nimeni indiferent.

„Petre Antonescu, arhitectul Familiei Brătianu. Ionel Brătianu visase să devină arhitect, avea planuri mari pe termen lung, modifica și îmbunătățea”

B365: Care este legătura dintre arhitectul Petre Antonescu și familia Brătianu?

Cristiana Trică: A fost considerat arhitectul familiei Brătianu pentru că aproape toate casele Brătienilor poartă semnătura lui. A ridicat locuința lui Ionel şi lucrările au durat, în etape, până în 1929, în 1909 a ridicat și locuința lui Dinu Brătianu, între 1905 și 1912 a făcut marile extinderi și renovări de la Florica, apoi în 1911-1912 a înălțat casa lui Vintilă Brătianu.

Constantin Argetoianu, care a colaborat cu Antonescu și îl cunoștea destul de bine, era convins că arhitectul se împrietenise cu șeful liberal odată cu ridicarea locuinței din strada Biserica Amzei. Ionel Brătianu era un mare amator de construcții, exasperând uneori pe cei din jur.

Într-o scrisoare către fiica ei, Sabina, bătrâna doamnă Pia Brătianu mărturisește că îi venea să plece de la Florica, unde nu mai găsea liniște din pricina ”zidurilor lui Ionel”. Acesta visase să devină arhitect, avea planuri mari pe termen lung, modifica și îmbunătățea, iar Antonescu îl seconda cu toată seriozitatea și cu aceeași pasiune.

De altfel, pe lângă clădirile publice pe care le știm, Antonescu a construit multe dintre casele reper ale Bucureștiului: Casa Lipatti de pe bulevardul Lascăr Catargiu comandată de bunicul lui Dinu Lipatti, palatul Elena Kretzulescu de la Cișmigiu, casa Mavrodin de pe str. Orlando (azi Gina Patrichi), casa Geblescu de pe str. Polonă cu acea intrare spectaculoasă, casa Oromolu de lângă Guvern.

S-a spus atunci că Oromolu l-a vrut pe Antonescu pentru îl considera arhitectul elitei liberale. Nu știu dacă doar a celei liberale, având în vedere că în 1906 a conceput refacerea casei Marghiloman de pe bulevard. Mai degrabă, Petre Antonescu a fost arhitectul elitei în general și punct.

“Elisa Brătianu s-a îndrăgostit iremediabil de Ionel Brătianu iar sentimentul a fost reciproc”

B365: Ce contribuție a avut Elisa Brătianu, soția lui Ionel Brătianu, la proiectarea casei, la administrarea ansamblului si sporirea colecțiilor?

Cristiana Trică: Elisa Brătianu a fost geniul bun a tot ce înseamnă spațiul din strada Biserica Amzei. Terenul îl cumpărase înainte de 1907, anul căsătoriei cu Ionel Brătianu, de la generalul Fălcoianu, or acesta a murit în ianuarie 1905 în casele din față, de la stradă.

La momentul începerii lucrărilor, Elisa avea 37 de ani. Nepoată de domnitor, fiica cea mare a lui Alexandru Barbu Știrbei și a Mariei Ghica Comănești fost o femeie deosebită despre care se vorbește nedrept de puțin.

Liberă în gândire, avea o voință de fier și capacitatea de a pune lucrurile în mișcare. În 1890 se căsătorise cu Alexandru Marghiloman, mai în vârstă decât ea cu 16 ani. A divorțat de el pentru a se recăsători, în 1907, cu Ionel Brătianu.

Argetoianu, atât de acid cu toată lumea, pe ea o simpatiza și spunea că divorțase de șeful conservatorilor fiindcă se plictisise de pijamalele lui tricolore. De fapt, această femeie ”dintr-o bucată” și ”incapabilă să se prefacă” se îndrăgostise cu adevărat de Ionel Brătianu, iar sentimentul a fost reciproc.

„N-am întâlnit pe nicăieri vreo referire la recepții sau alte tipuri de petrecere în această casă, toate informațiile sunt despre întrevederi politice și audiențe, oficiale sau particulare”

Elisa Brătianu avea gust, era bine educată și călătorea deseori în străinătate. Cu siguranță, a știut ce și cum să ceară în ceea ce privește interiorul casei, căci la exterior Ionel Brătianu a fost cel care a decis. Până la urmă, din colaborarea lor cu Petre Antonescu a rezultat o locuință impunătoare de prim-ministru și, în același timp, un loc în care Ionel Brătianu putea găsi liniștea de care avea nevoie. Pentru că era multă liniște în casa Brătianu!

“Administrarea reședinței îi revenea Elisei, pasionată de decorațiuni interioare și de grădini, adeptă a simplității elegante și a confortului”

Cristiana Trică: După moartea lui Ionel Brătianu în 1927, aceste pasiuni sunt înlocuite de preocuparea pentru cinstirea memoriei sale. De remarcat că, pentru perpetuarea memoriei Brătienilor, meritul se împarte între Elisa și cumnata ei, Sabina Cantacuzino. Prin eforturile și voința acestor două femei, care nu se plăceau deloc, aproape tot ce aveau de preț Brătienii a ajuns la Academia Română pentru a servi unor scopuri publice.

În 1921, Ionel Brătianu inițiase Așezământul Cultural Ion C. Brătianu, în memoria tatălui său de la a cărui naștere se împlinea un secol. Această fundație susținea cercetarea istorică din perioada 1821 – 1891 și publica documente, monografii și studii. În 1928, la un an după moartea lui Ionel,

Elisa înființează Așezământul cultural Ion I. C. Brătianu ale cărei scopuri erau: studiul istoric al perioadei de după 1891, tipărirea discursurilor fostului prim-ministru, înființarea unei biblioteci care să-i poarte numele și, ulterior, ridicarea unui monument de for public.

În aprilie 1929, Elisa Brătianu donează acestei fundații casele cu terenul aferent păstrând uzufructul și se implică total în constituirea marii biblioteci. Petre Antonescu a făcut planurile de reamenajare a spațiului ca să poată găzdui uriașa bibliotecă și a ridicat un corp de clădire distinct, cu o minunată sală de lectură de 200 mp. Aceasta are ferestre pe ambele părți și se află în partea dinspre grădină, în deplină liniște.

“În anii `30, când a fost deschisă publicului, biblioteca avea 25.000 de volume dintre care 5.000 fuseseră donate de urmașii lui D. A. Sturdza”

B365: Cât de prețioasă era Biblioteca din această casă?

Cristiana Trică: Biblioteca Ion I. C. Brătianu a fost foarte valoroasă. Bătrânul Brătianu plănuia să scrie o istorie a românilor și adunase cu migală cărți vechi, documente și hărți. La acest nucleu se adăuga contribuția lui Ionel, la rândul său pasionat de istorie și colecționar de cărți rare, stampe și documente. Brătienii dețineau, spun contemporanii, cea mai importantă bibliotecă particulară din țară. În total, au fost aduse de la Florica nu mai puțin de 5.800 de volume.

ÎAu urmat câțiva ani de succes, în care biblioteca sporea și era în atenția publicului, se organizau expoziții de carte rară, manuscrise și hărți foarte bine primite, iar discursurile lui Ionel Brătianu erau tipărite în ritm susținut. În 1939 apare și lucrarea Boierii Golești, foarte apreciată, datorată directorului Bibliotecii, George Fotino. Războiul a determinat însă, în 1943, oprirea activității și mutarea cărților la adăpost, în subsolul clădirii.

“Așezămintele au fost grav avariate atât la bombardamentele din aprilie, cât și la cele din august 1944”

Cristiana Trică: Se spune că inginerul Ciulley, tatăl regizorului, s-a oferit atunci să repare totul prin firma sa de construcții, Sonaco, urmând să primească banii mai târziu. A urmat însă dezastrul de la naționalizare. Comuniștii ar fi vrut să șteargă numele Brătienilor din istorie.

Făcându-se a uita că spațiile fuseseră donate unor scopuri publice, le tratau, în presă cel puțin, ca fiind casele asupritorilor poporului muncitor. Așezămintele au fost rebotezate “Bălcescu” pentru că revoluționarul îi antipatizase pe Brătieni! În fostul birou al lui Ionel Brătianu, propaganda acoperise perfid un perete întreg cu facsimilul telegramei prin care acesta, ca ministru de interne, cerea prefecților, în 1907, să ia măsuri împotriva răsculaților.

Începuse ”marea operă” de rescriere a istoriei. După ce bunurile Academiei au fost confiscate, Așezămintele au fost împărțite între diverse instituții și așa pare că a rămas până azi. Lucrurile au fost atât de bine amestecate, încât pare imposibil să le dai de cap.

“Așezămintele Brătianu reprezintă un simbol, vin prin timp către noi dintr-o Românie normală, cu valori și principii”

B365: Ce reprezintă Așezămintele pentru București și cultura română?

Cristiana Trică: Am revăzut de curând un videoclip cu funeraliile lui Ionel Brătianu, iar filmarea începe în curtea caselor din strada Biserica Amzei. Operatorul surprinde pe câțiva dintre cei prezenți: mareșalul Averescu, I. G. Duca, Iuliu Maniu, Dinu și Vintilă Brătianu, istoricul Gheorghe Brătianu. După ce sicriul este scos din casă și așezat pe afet, Elisa Brătianu rămâne câteva clipe nemișcată, privindu-l. Se află pe treptele intrării, imobilă, înconjurată de o mulțime care se agită, însă pare ruptă de lume. Pentru ea se sfârșea atunci partea cea mai frumoasă a vieții.

Apoi, în aceeași filmare, în momentul plecării cortegiului de la Ateneu, avocatul Ion Al. Vasilescu Valjan se alătură grăbit și decis celor care purtau sicriul pe umeri. Are un chip concentrat și acționează ca și cum trebuie și merită să primească această onoare. Gestul lui Valjan spune cine a fost Ionel Brătianu mai clar decât cărțile de istorie.

Așezămintele Brătianu reprezintă un simbol, vin prin timp către noi dintr-o Românie normală, cu valori și principii, cu oameni de stat instruiți, de valoare, pentru care cultura nu era doar un capitol bugetar de trecut cu vederea.

“Felul în care arată aceste clădiri astăzi demonstrează respectul nostru față de trecut”

Cristiana Trică: Dar, până la urmă, cât respect să ai față de un trecut pe care nu-l cunoști?! Ce înseamnă Brătianu pentru cei tineri și foarte tineri? Un nume de bulevard, o statuie la Universitate și, vag, o alta dintr-un parc de pe bulevardul Dacia. Poate dacă Așezămintele ar fi redate publicului, cu bibliotecă, săli de lectură și spații de socializare, dacă s-ar putea aduna acolo la un ceai, tinerii i-ar descoperi pe Brătieni.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care