„Așezămintele Brătianu” din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire

În luna mai, 2022, Așezămintele Ion I. C. Brătianu din strada Biserica Amzei din București se vor deschide pentru public, cu ocazia celei de-a zecea ediție a Romanian Design Week, organizată de The Institute în parteneriat cu OAR-București. Anul trecut, OAR-B a aniversat 20 de ani de la înființare și a redeschis Asezămintele printr-un eveniment public de proporții. Clădirea proiectată de arhitectul Petre Antonescu este administrată de Biblioteca Națională a României și reprezintă apogeul stilului neoromânesc/neobrâncovenesc. Exclusiv/ La Make Bucharest Great Again, un proiect dedicat protejării și salvării patrimoniului de arhitectură al orașului, interviu cu doamna academician Georgeta Filitti și cu Emil Ivănescu, președinte OAR-București.

Așezămintele Ion I. C. Brătianu din strada Biserica Amzei din București vor fi restaurate și reintegrate în circuitul public cultural al Bucureștiului.

O veste foarte bună: Așezămintele Brătianu vor fi restaurate cu suma de 216 de milioane de euro, bani europeni

“Biblioteca Națională a României își propune restaurarea, transformareea și activarea Așezămintelor Brătianu, prin reintroducerea în circuitul cultural al imobilului care a aparținut familiei Brătianu (…). În vederea restaurării clădirii, BNR a depus documentația necesară includerii ansamblului de patrimoniu în cererea de împrumut realizată de Guvernul României, ca urmare a aprobării Memorandumului cu tema Acord de principiu privind contractarea unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de până la 216 milioane de Euro, în vederea susținerii proiectului privind reabilitarea patrimoniului construit și modernizarea unor clădiri culturale din România, cerere ulterior aprobată”, se arată într-un document publicat pe site-ul oficial al Bibliotecii Naționale a României, în octombrie 2021.

Petre Antonescu a fost arhitectul oficial al familiei Brătianu

Așezămintele Brătianu din strada Biserica Amzei din București au fost gândite ca o imensă bibliotecă deschisă tuturor românilor și pusă la dispoziție de familia Brătianu. Autorul ansamblului de clădiri a fost ales Petre Antonescu, prieten și arhitect dedicat familiei Brătianu. Petre Antonescu a proiectat, printre alte clădiri icon pentru stilul național, Vila Florica, locul de suflet al familiei Brătianu. După Ion Mincu, Petre Antonescu face parte din a două generație a stilului național, alături de Cristofi Cerchez (despre care am scris aici), Statie Ciortan și Paul Smărăndescu. Îi datorăm Palatul Primăriei București, inițial Ministerul Lucrărilor Publice, Banca Marmorosch-Blank, Palatul Krețulescu și numeroase reședințe particulare, cum este Vila Oromolu despre a cărei restaurare am scris aici.

Elisa Brătianu, soția lui Ion. I. C. Brătianu, a administrat și a sporit numărul volumelor prețioase din bibliotecă

Așezămintele Ion I. C. Brătianu reprezintă perfecțiunea stilului de arhitectură neoromânesc consacrat de Petre Antonescu. În noiembrie 1928, la un an după ce moare Ion I. C. Brătianu, din inițiativa soției sale, Elisa Brătianu, și a fraților săi, este constituită Fundația Așezămintele Brătianu. Între anii 1929-1935 biblioteca a sporit de la 6000 la aproape 20.000 de volume, cărți legate cu artă. O adevărată comoară care conținea, printre mii de volume rare, corespondența marilor familii boierești, scrisori cu caracter personal, vechi rapoarte diplomatice, fragmente din corespondența lui Nicolae Bălcescu, zapisuri, jalbe întocmite de ispravnici, adică o mare parte din memoria neamului nostru.

După anul 1948, Așezămintele Ion I. C Brătianu au trecut în subordinea Sfatului Popular al Raionului Stalin

În anul 1948, regimul comunist naționalizează Așezămintele Ion I. C Brătianu, iar până în 1989, părți din ansamblu au trecut pe rând, în subordinea Sfatului Popular al Raionului Stalin, Secției Gospodăriei de Partid CC a Partidului Muncitoresc Român, și ICRAL Herăstrău. În anul 2011, fondurile de carte de mare importanță națională au fost mutate în noul sediu al Bibliotecii Naționale, deoarece starea clădirii punea în pericol colecțiile de documente. Instalația de încălzire nu mai funcționa, clădirea era plină de igrasie care putea afecta iremedial documentele.

Academician Georgeta Filitti a cercetat fondurile de carte pe vremea când clădirea nu se afla într-o pronunțată stare de degradare

În “cea mai însemnată bibliotecă particulară din România”, după cum spune Constantin Argetoianu, a lucrat și doamna istoric academician Georgeta Filitti. A fost uimită să descopere numele donatorilor din scrisorile de mulțumire semnate de Elisa Brătianu: Lahovari, I. C. Duca, Vasile M. Kogălniceanu, Nicolae Titulescu, Regina Maria, Ion Pillat și alte mari personalități.

“Așezământul Brătianu este o clădire superbă care acum se dărâmă, se distruge”

Academician Georgeta Filitti: “Așezământul Brătianu este o clădire superbă care acum se dărâmă, se distruge. Cei tineri trebuie să știe că a existat o stare de spirit în spațiul românesc, aceea a Binefacerii. Oameni care au devenit donatori, în spațiul grecesc ei se numesc evergheți, au fost și la noi, oameni care din preaplinul averii lor, din mult, din puțin, au dăruit. Și unul dintre aceste daruri foarte de preț a fost construcția Așezămintelor făcută de Petre Antonescu. Biblioteca Ion I. C. Brătianu, aflată peste drum de Biserica Amzei, constituie un patrimoniu european de invidiat. Intri într-o curte interioară și vezi această construcție absolut splendidă. Aici a funcționat această biblioteaca făcută din grijă, cu banii și pe teritoriul Elisei Brătianu, soția lui Ionel Brătianu, ministru prin excelență, căruia îi datorăm covârșitor Marea Unire. Elisa Brătianu a cumpărat enorm de multe cărți. A avut fonduri să cumpere, s-au făcut donații, menționez marea și valoroasa donație a lui Al .St. Georges, tot așa, un colecționar împătimit, un nebun, că trebuie să fi avut o undă de nebunie în cap, ca să se lipsească de bunurile zilnice, să renunțe la ele, de dragul cărților”.

„Au rupt Ex-Librisul de pe toate cărțile Brătianu și au pus în loc “Biblioteca Nicolae Bălcescu “

Academician Georgeta Filitti: “Așezământul Ion I.C. Brătianu a funcționat pînă în anul 1947. Când a văzut că se instaurează regimul comunism, Elisa Brătianu a făcut o donație către Academia Română, în ideea de a salva Așezământul. Nu s-a întâmplat nimic. A venit tăvălugul comunist și acolo au fost adunate sute de mii de cărți prețioase, fotografii, hărți, multe confiscate din case particulare. Un Coran din secolul al XIII-lea, zeci de incunabule, corespondență din al doilea război mondial și multe altele, toate reprezintă o bază de cercetare unică. După anul 1947, Așezământul a fost declarat Bibliotecă de Stat și s-au dus toate cărțile care aveau Ex-Librisul Brătianu, au rupt acest Ex-Libris și au pus în loc “Biblioteca Nicolae Bălcescu“. Cărțile au fost răspândite la toate bibliotecile din București, inclusiv la Biblioteca Institututului Nicolae Iorga unde am lucrat mai mult de 17 ani, din 1961 până în 1998, când m-am pensionat”.

„Momentele de satisfacție, de jubilație pe care eu le-am trăit în Biblioteca Brătianu rămân unice”

Academician Georgeta Filitti: “Fondul de carte a fost împrăștiat. Printre cititori m-am aflat și eu, Georgeta Filitti. M-am dus acolo în anul 1964, iar momentele de satisfacție, de jubilație pe care eu le-am trăit în acea bibliotecă rămân unice. Este căptușită cu lemn, nu cu metal rece, cum este la Academie. Lămpile sunt de Murano, există detalii excepționale. Există un fond minunat de manuscrise. Satisfacția a fost că răsfoiam, de pildă, Fondul Maria Rosetti, cu sutele lui de scrisori care au fost până la urmă sustrase de cineva. Acel cineva a murit, era un istoric, și soția lui păstrează și azi scrisorile, dar nu vrea să le dea, nici să le arate. Nu înțeleg, dar asta-i fapta”.

“Între paginile scrisorilor se păstrează trandafiri uscați, care au încă un parfum: mirosul de hârtie cu mirosul de floare, de cerneală, de nisip”

Academician Georgeta Filitti: “Să citesc această corespondență între soții Rosetti a fost extraordinar. Între pagini se păstrează trandafiri uscați, presați, au încă un parfum. Mirosul de hârtie cu mirosul de floare, de cerneală, de nisip, pentru că se turna nisip ca să se usuce cerneala, toate aceste mirosuri erau amestecate și îți dădeau o senzație de plonjare în trecut fabuloasă, fabuloasă. Nu puteai să nu fii mai mult decât încântat. După Revoluție, eu am continuat să lucrez acolo pentru că găseam materiale neașteptate. Am avut și am o rubrică: “Pe vremuri oamenii își trimiteau scrisori”. Am cerut sute de fonduri în care am găsit aceste scrisori. Pregătesc acum o carte, care o să apară la Editura Humanitas, cu 500 de scrisori. Este o corespondență particulară în care oamenii, atunci când se exprimau, nu se gândeau să fardeze realitatea. Are peste 100 de ani clădirea Asezămintelor Bratianu, țevile au început să curgă, se întâmplă inundații, plezniri”.

Pentru prima dată după 20 de ani, Asezămintele au fost redeschise anul trecut, de către OAR București și Biblioteca Națională

Pentru prima dată după 20 de ani, Asezămintele au fost redeschise anul trecut, de către OAR București și Biblioteca Națională a României, în cadrul Anualei de Arhitectură București 2021.

Acțiunea comună a redeschis o casă simbol pentru București și, in același timp, un spațiu public cu totul special

În anul 2021, în ziua de 8 octombrie, Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România, împreună cu Biblioteca Națională a României, au redeschis Așezămintele Ion I. C. Brătianu, pentru prima dată după aproape 20 de ani de când acestea au fost închise. Evenimentul a fost o premieră pentru București. Arhitecții în colaborare cu Primăria Sectorului 1 au propus pentru zona Amzei o promenadă pietonală care leagă Piața Amzei, de Parcul IC Brătianu, chiar prin casa Brătianu. Acțiunea face parte dintr-un eveniment mai amplu cultural sprijinit de Timbrul de Arhitectură și de Anuala de Arhitectură București, fiind dedicat publicului larg. Parcul Ion. I. C Brătianu, în mod paradoxal, este foarte puțin utilizat și puțin cunoscut și datorită deschiderii unidirecționale către Bulevardul Dacia. Acțiunea comună a redeschis o casă simbol pentru București și in același timp un spațiu public cu totul special.

20 de ani de OAR-B au fost marcați la Asezămintele Brătianu printr-un eveniment deschis tuturor

Emil Ivănescu, președinte OAR-București: “Ziua de 8 octombrie 2021 a marcat douăzeci de ani de OAR București. Pe 8 octombrie 2021, printr-o conferință de constituire la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, se înființa Filiala Teritorială București a OAR. Ne-am dorit să subliniem acești ani printr-un eveniment special la nivelul orașului. Având o bună colaborare atât cu Biblioteca Națională a României, cât și cu Primăria Sector 1, am realizat acest traseu pietonal care pornea din Piața Amzei, ajungea la Așezămintele Ion. I. C Brătianu, invita la experimentarea interiorului, și, prin pridvorul casei, se finaliza cu Parcul Ion I. C Brătianu. Deși ziua de 8 octombrie a fost friguroasă și cu constrângeri pandemice, am reușit să organizăm un eveniment în spațiul public, care a adus mulți vizitatori atât oameni de cultură, arhitecți, oficialități, cât și publicul larg. Toți au înfruntat contextul friguros și au venit bucuroși la eveniment”.

“A fost un succes al OAR București și al colaborării cu Biblioteca Națională a României, practic reușind să reactivăm locul”

Emil Ivănescu, președinte OAR-București: “Trecerea între spațiul public, între acea mică Piață Brătianu, care dă în bulevardul Dacia, și care este foarte puțin cunoscută, și Piața Amzei a constituit un succes. Chiar și locatarii din zona au venit la eveniment. Din ceea ce am discutat cu reprezentanți ai bibliotecii, ansamblul de clădiri are acum un proiect de restaurare, fiind câștigate fonduri europene. Acum, urmează să treacă la treabă, efectiv”.

“Am repus curentul electric, am făcut intervenții de curățenie generală, astfel încât oamenii să poată să intre și să vadă atât spațiul interior cât și cel exterior”

Emil Ivănescu, președinte OAR-București: “Noi o să mai facem acțiuni acolo, având un proiect cultural împreună cu Biblioteca Națională a României, și o colaborare anul acesta cu The Institute și Romanian Design Week. Până când va începe restaurarea, este necesar să se întâmple ceva util, activ cu Așezămintele Ion I. C. Brătianu pentru că este trist să ai așa resurse și să nu le folosești. Ce este îmbucurător: a fost realizată foarte bine construcția și, în ciuda acoperișului care are probleme, casa în sine se păstrează bine. Anul trecut, noi OAR București am venit acolo a trebuit să facem niște intervenții, inclusiv să înlăturăm anumite părți de vegetație ce crescusera pe clădire și blocau intrarea, blocau pridvorul să se deschidă către parc. Am igienizat foarte mult spațiile interioare, am readus curentul electric, am făcut niște intervenții de curățenie generale, astfel încât oamenii să poată să intre și să vadă spațiile”.

Emil Ivănescu, președinte OAR-București: “În interior, cele mai frumoase spații, cele de la parter, erau pline de mobilă de biblioteca împrăștiate aleatoriu. Am reorganizat acest mobilier de biblioteca și le-am depozitat în spațiile mai puțin spectaculoase ale casei, astfel încât vizitatorii să experimenteze spațiile principale care încă mai păstrează detalii și ornamentații ale stilului neoromânesc, specific perioadei începutului de secol XX. Am organizat și câteva tururi prin casă, explicând publicului aceste detalii de arhitectură”.

„Am curățat biroul lui Brătianu; era plin de pânze de paianjen”

Emil Ivănescu, președinte OAR-București: “Holul principal al casei a fost curățat de noi, de asemenea, biroul lui Ion. I. C Brătianu, plin de pânze de păianjen, și rafturi abandonate de cărți. Sala principală de lectură a fost singura aflată într-o stare bună și cu mobilierul corect aranjat. Este absolut impresionantă tâmplăria din lemn a casei, cu deschideri mari, având, mai ales în sala de lectură, balamale complexe pentru deschideri în mai multe planuri. Feroneria este cea originală, mai ales la parterul așezămintelor. Există diferite detalii, precum lambriuri de lemn sau grătare metalice bogat ornate, ce ascund sistemul de încălzire interior. Sunt câteva zone de lectură cu totul excepționale și care inițial erau îmbâcsite cu mobilă abandonată și mult, foarte mult praf. Am eliberat aceste spații, le-am igienizat și am reorganizat totul”.

“Unul din cele mai frumoase momente a fost când am redeschis grilajul metalic închis de 20 de ani, care bloca accesul holului central în pridvorul din spatele casei și parc”

Emil Ivănescu, președinte OAR-București: “Casa are două spații de tip pridvor, unul la intrare și unul, mai ascuns, la ieșire în parcul Ion I. C Brătianu, fosta grădina a casei. Ambele spații au o proporție excepțională și au un sistem de coloane și arcade în stil neoromânesc ale căror detalii s-au păstrat destul de bine, în ciuda faptului că părți din ele sunt crăpate și trebuie urgent reabilitate și restaurate. Bineînteles că ambele spații tip pridvor erau blocate și pline cu porumbei morți, resturi diverse, vegetație crescută haotic, și obiecte aruncate de trecători. Cred că unul din cele mai frumoase momente a fost când am redeschis grilajul metalic închis de 20 de ani, care bloca accesul holului central în pridvorul din spatele casei și către parc. Al doilea moment, deschiderea porții metalice a scării pridvorului blocată de vegetație și resturi, poarta fiind închisă tot de 20 de ani. A fost impresionant când am reușit să redeschidem fizic aceste spații închise”.

“În spatele pridvorului clădirii am găsit o mică zonă de, hai să-i spunem, ritual magic; niște persoane făceau acolo magie neagră”

Emil Ivănescu, președinte OAR-București: “Ce am găsit în spate, acolo unde este pridvorul clădirii, a fost uimitor. Pe lângă porumbei morți, excremente și resturi de vegetație, am găsit și o mică zonă de ritual, hai să-i zicem magic. Locul a fost închis mai bine de 20 de ani, așa zisul altar era ferit de ochii lumii. Faptul divers a stârnit curiozitate, a fost curățat și igienizat totul acolo și, când au venit într-o seară persoanele pentru ritual, au descoperit uimite că poarta pridvorului era deschisă, iar altarul, realizat din desene grafice și obiecte devoționale dispăruse. Acest contrast de spații utilizate ascunse, exact în centrul Bucureștiului, este uimitor. Într-un fel, el dă farmecul orașului. Și când te gândești că acel spațiu, acum aproximativ 100 de ani, era folosit des de Elisa Brătianu, soția politicianului român”.

“Elisa Bratianu, un personaj excepțional, aristocrat în adevăratul sens al cuvântului, un spirit activ și cultural”

Emil Ivănescu, președinte OAR-București: “De fapt, Elisa Brătianu este cea care a inițiat amenajările parcului, iar discuțiile pentru proiectarea casei cu arhitectul Petre Antonescu, au fost coordonate de ea. A fost un personaj excepțional, aristocrat în adevăratul sens al cuvântului, un spirit activ și cultural. Îi datorăm unul dintre primele cataloage despre meșteșugul iei. Lucrarea „Cusături Românești, culese de Elisa I.Brătianu”, apărută în anul 1943 la editura Institutul Național al Cooperației, având planșe cu detalii și ornamente de ie foarte bine redate și explicate. De altfel, întreaga casă exprimă românismul, așa cum era înțeles de elitele începutului de secol XX. Interesant că la câteva străzi depărtare avem clădiri moderniste cu ușoară tentă de Bauhaus și Art-Deco, de mare valoare pentru epocă. Acest contrast stilistic este unul specific Bucureștiului interbelic”.

“Așezămintele au o sumă de spații interioare foarte diversă și bogată, putând deveni cu ușurință un centru cultural în adevăratul sens al cuvântului”

Emil Ivănescu, președinte OAR-București: “Așezămintele, așa cum le vedem acum, sunt de fapt un ansamblu mai larg de clădiri cuprinzând și imobilele din față, care dau către strada Biserica Amzei. Cu toate acestea, astăzi, doar clădirea principala, aflată în rândul secund străzii Biericii Amzei, este cea în care a funcționat biblioteca. Ascunsă privirii trecătorilor este foarte puțin cunoscută și utilizată. De-a lungul secolului al XX-lea ea a suferit completări și adăugiri, anumite părți din casă fiind construite ulterior. Așezămintele au o sumă de spații interioare foarte diversă și bogată, putând deveni cu ușurință un centru cultural în adevăratul sens al cuvântului, foarte necesar, acum, în centrul Bucureștiului. De aceea, am făcut tot acest efort alături de Biblioteca Națională a României, și alături de câțiva reprezentanți ai ei cărora doresc să le mulțumesc în mod public pentru colaborare și sprijin”.

Anul acesta, în perioada 13-22 mai 2022, Așezămintele vor fi redeschise cu ocazia Romanian Design Week, un festival unic, dedicat designului românesc, mai multe detalii aflați de pe platforma asezamintelebratianu.romaniandesignweek.ro.

„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele