Artiştii de la ONB au depus la Guvern un proiect de hotărâre pentru separarea de TNO „Ion Dacian”

de:
06 mai 2016
0 Afișari
Artiştii de la ONB au depus la Guvern un proiect de hotărâre pentru separarea de TNO

Într-un comunicat pentru susținerea muzicienilor la conducerea instituțiilor de spectacole și concerte, a Operei și Operetei, artiştii angajaţi ai ONB, instituţie care a fost în ultimele săptămâni teatrul unor tensiuni fără precedent, arată că este imperios necesară separarea celor două instituţii de spectacole, cu protejarea colectivelor şi a statutului de teatre de repertoriu.

„Noi, artiști de operă, balet și operetă, angajați ai Operei Naționale București, vă aducem la cunoștință că a fost depusă la Ministerul Culturii, cu nr. 2853/05.05.2016, propunerea noastră de proiect de Hotărâre de reorganizare prin divizare a Operei Naționale București, privind reînființarea Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian”, cu Nota de fundamentare aferentă. Precizăm că acest proiect a fost depus și la Guvern, în adresa înregistrată cu nr. 5954/28.04.2016, având 154 de semnatari angajați ai instituției, lista fiind în continuare deschisă.

Proiectul nostru conține ca idei principale stabilizarea definirii structurii celor două instituții ca instituții de spectacole de repertoriu, dar și protejarea colectivelor celor două teatre în procesul de divizare. Într-o țară invadată din ce în ce mai mult de divertismentul de prost gust, comercializat excesiv, cu tendințe deja manifeste de „manelizare” a fenomenului artistic, dorim să invocăm dreptul constituțional de a avea acces la cultură și valorile artei universale.

Instituțiile de spectacole și de concerte de repertoriu sunt singurele care, prin oferta bogată de titluri de spectacole în fiecare stagiune și prin constanța unui număr mare de reprezentații, garantează din punct de vedere educațional-formativ accesul cetățenilor la spiritualitatea actului de cultură. Un teatru de repertoriu poate avea oricând și proiecte. Dar un teatru de proiect nu poate avea repertoriu. Atât Opera, cât și Opereta au desfășurat proiecte de-a lungul timpului, dar pentru aceasta nu a fost nevoie să fie atacată structura de teatru de repertoriu care definea instituțiile.

Artiștii și publicul, deopotrivă, au nevoie ca fenomenul cultural să poată evolua spre modernitate. Acest țel, însă, nu poate, în niciun caz, să fie atins călcându-se în picioare tradiția artei noastre lirice sau negându-se la nesfârșit considerația care trebuie acordată muzicienilor, artiștilor specialiști în domeniu, care cunosc adevăratele probleme ale celor două instituții chiar din interior.

Considerăm că acum este nevoie mai mult decât oricând ca muzicienii, practicanți în domeniu, să se afle la conducerea instituțiilor muzicale. Mai mult decât atât, solicităm ca pregătirea muzicală de specialitate și practica în domeniu să devină o condiție obligatorie pentru orice candidat la ocuparea funcției de director general-manager al Operei și Operetei, atât la nivel de conducere interimară, cât și în ceea ce privește organizarea concursurilor pentru cele două instituții separate”, se arată în comunicatul artiştilor angajaţi la ONB.

Situația tensionată de la Opera Națională a generat pierderi de aproape 400.000 de euro, potrivit News.ro.

Într-o lună marcată de tensiuni şi proteste, Opera Naţională Bucureşti a pierdut, numai din costurile biletelor pentru reprezentaţiile anulate, peste 20.000 de euro, la care se adaugă aproximativ 350.000 de euro, reprezentând cheltuielile pentru producţia spectacolelor anulate şi drepturi de reprezentare, potrivit unei estimări obţinute de agenţia de presă News.ro.

La începutul lunii aprilie, la Opera Națională din București au apărut tensiuni, care au degenerat, ulterior, într-o serie de proteste ale angajaților, cât și refuzul balerinilor de a urca pe scenă, ducând la schimbarea directorului instituției de mai multe ori.

Criza de la ONB a fost generată de o decizie luată de dirijorul Tiberiu Soare, numit director interimar al instituției. După preluarea funcției, Soare a decis să îi retragă titulatura de director artistic al instituției balerinului și coregrafului Johan Kobborg, pe motiv că nu corespunde organigramei de funcționare, iar titulatura este incorectă din punct de vedere legal.

În acest context, în 8 aprilie, Ministrul Culturii a anunțat, prin intermediul unui mesaj publicat pe contul de Facebook, faptul că a decis de comun acord cu dirijorul Tiberiu Soare ca acesta să nu mai ocupe funcția de director general interimar al ONB, ci postul de director adjunct. Astfel, Alexandrescu l-a numit pe dirijorul Vlad Conta la conducerea instituției. Mai mult, pentru aplanarea conflictului, ministrul Culturii i-a propus lui Johan Kobborg să ocupe un post nou creat de director artistic al baletului Operei Naționale București.

Cu toate acestea, Johan Kobborg și-a anunțat demisia, în 12 aprilie, precizând că „dată diind situația managementului de la Operă, nu a avut de ales”. Totodată, Kobborg a mai precizat că noul management i-a distrus „încrederea în evoluţia instituţiei”, denunțând o serie de nereguli: „Dansatorii au fost intimidaţi şi ameninţaţi, iar minciuni au fost folosite pentru ca managementul să îmbunătăţească propria imagine şi pe cea a Operei Naţionale Bucureşti”, a mai scris el, preciza Kobborg.

Anunțul șefului baletului ONB a stârnit manifestații, în semn de susținere, la eveniment fiind prezentă și balerina Alina Cojocaru, care a criticat ferm poziția managementului. Totodată, ea a anunțat că nu va urca pe scenă, dacă Johan Kobborg nu va reveni la conducerea departamentului artistic. Mai mult, balerina i-a adresat un mesaj public premierului Dacian Cioloș, în care a afirmat că România nu este pregătită pentru ce au oferit ea şi Johan Kobborg, coordonatorul baletului operei, timp de doi ani, prin activitatea desfăşurată la Opera Naţională Bucureşti. Premierul i-a transmis, la rândul său, că a discutat cu ministrul Vlad Alexandrescu dspre situația tensionată de la Operă, exprimându-și speranța că se vor găsi soluții.

Pe de altă parte, alți angajați ai instituției au manifestat împotriva lui Kobborg, denunțând o serie de abuzuri pe care el le-ar fi comis în perioada în care a fost director artistic al baletului. Astfel, lui i s-a reproșat că ar fi favorizat balerinii străini, care au primit salarii mai mari și roluri mai bune, că ar fi impus angajaților să vorbească doar în limba engleză.

„De exemplu, un dansator englez, membru al ansamblului, câștigă dublu față de un prim-balerin român. Alții, deși sunt slabi din punct de vedere profesional, au primit roluri solistice pe care nu le meritau și pe care nu le-ar fi primit în altă instituție. Acesta este și motivul pentru care ei îl susțin pe domnul Kobborg și amenință cu demisia în cazul în care dumnealui își va pierde definitiv postul de la București. În fond, ei îi sunt îndatorați pentru favorurile primite și pe care le doresc în continuare. Pe de altă parte, să nu uităm că sunt foarte mulți balerini români care au fost nevoiți să-și caute de lucru în alte țări pentru că aici nu au avut loc sau remunerațiile au fost foarte mici”, au precizat mai mulți balerini și angajați de la ONB, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii.

Fosta balerină Ileana Iliescu a denunțat, la rândul ei, neregulile care au avut loc sub conducerea lui Kobborg, prin intermediul unei scrisori intitulate „Agonia companiei de balet a Operei Naționale București”.

„Ce a ajuns astăzi compania noastră de balet, condusă de un străin, danezeul Johan Kobborg, cel care impune balerinilor să vorbească engleză, el refuzând limba țării în care „lucrează”? A desființat mai tot repertoriul nostru de succes al baletului universal, înlocuindu-l cu piese importate de el, de la Londra, cele ce au fost scoase din scenă ca depășite de timp dar valabile la București pentru sume nu indiferente. A importat balerinii lui plătiți de trei ori mai mult decât românii care au ținut nivelul companiei zeci de ani, astăzi puși la „colț”. Absolvenții școlii de coregrafie, în minoritate la angajare față de străinii acceptați fără audiții anunțate cum prevede legea. A fost distrusă arhiva baletului nostru, istoria acestuia. Sălile de balet sunt private de orice fotografie a balerinilor care au scris istoria acestei companii sau a celor care au dansat până la apariția acestui individ. Maeștrii noștri de valoare dăduseră numele lor sălilor de balet și acestea au dispărut. Totul negat. Baletul românesc a murit”, a scris fosta balerină Ileana Iliescu.

Ministrul Culturii a anunțat, în 20 aprilie, o nouă soluție pentru rezolvarea situației tensionate de la ONB. Astfel, el a propus ca într-o primă etapă, George Călin să asigure interimatul, timp de trei luni, „cu parteneriatul Ministerului Culturii, reintegrarea dlui Johan Kobborg și a dnei Alina Cojocaru în Opera Națională București”. Iar a doua etapă prevedea găsirea unui „nou manager de talie internațională pentru Opera Națională”. Totodată, Ministerul a dat asigurări balerinei Alina Cojocaru și directorului baletului ONB Johan Kobborg „că munca lor poate să continue”.

Balerinul și coregraful Johan Kobborg, care a demisionat de la conducerea baletului Operei Naționale București (ONB) și-a anunțat întoarcerea, pe pagina sa de Facebook, precizând că „binele a învins”, însă nici de această dată vestea nu a fost pe placul tuturor angajaților.

Deși ministrul anunțase că s-a ajuns la un „consens”, angajații au continuat protestul. De data aceasta, ei au contestat decizia ministrului de a-l readuce pe George Călin la conducerea Operei Naționale București. În 21 aprilie, ministrul Alexandrescu trebuia să se întâlnească cu artiștii Operei pentru a le comunica deciziile manageriale recente, însă nu a mai venit la întâlnirea cu aceștia. În semn de protest față de atitudinea ministrului Culturii, angajații Operei au refuzat să joace în spectacolul „Falstaff”.

În 22 aprilie, Vlad Alexandrescu, a anunţat demiterea noului director al Operei. „Soluția propusă ieri pentru Opera Națională București a fost găsită ca urmare a unei negocieri cu Johan Kobborg și Alina Cojocaru, purtate din dorința ca ei să-și continue activitatea la Operă, negociere în care a fost pusă drept condiție această numire. În fața protestului de la Operă și a împotrivirii manifeste a artiștilor, este însă evident că dl George Călin nu-și poate exercita funcția, așa încât am decis să îl retrag de la conducerea Operei. În zilele următoare voi face o nouă numire”, a scris Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.

Kobborg a precizat că va lucra, în continuare, la ONB, atâta timp cât la conducerea instituției va fi numită o persoană care să „își dorească să continue lucrurile bune”. În contextual demiterii directorului interimar George Călin, pentru a doua oară, Kobborg a precizat că şederea lui la Bucureşti nu depinde de un anumit nume: „Nu am condiţionat niciodată prezenţa mea la Opera Naţională Bucureşti de una sau de mai multe persoane, ci doar de respectarea unor principii. Îmi menţin aceste criterii, indiferent de cine va ocupa funcţia de Director General Interimar”.

După revocarea ministrului Culturii Vlad Alexandrescu, noul reprezentant al Ministerului, Corina Șuteu, a precizat că Johan Kobborg va rămâne la conducerea baletului ONB.

Întoarcerea coregrafului și balerinului Johan Kobborg la conducerea baletului Operei Naționale București este „indezirabilă”, iar „comportamentul său din ultimele săptămâni a anulat orice idee de respect reciproc”, au precizat 50 de balerini ai ONB, într-un comunicat de presă, citat de Agerpres.

Semnatarii, printre care se numără și: Bianca Fota, Cătălin Caracaş, Cristina Dijmaru, Robert Enache şi Shuhei Yoshida, au denunțat presiunile la care au fost supuși, sub coordonarea lui Johan Kobborg. Ei afirmă că, la repetiții, comunicarea în limba engleză era obligatorie, iar unii dintre dansatori erau „favorizaţi”.

„Contestăm afirmaţiile domnului prim-ministru Dacian Cioloş cum că noi, angajaţii Compartimentului Balet al ONB, suntem „retrograzi” şi nu suntem deschişi la nou şi îi aducem la cunoştinţă că de mulţi ani pe scena ONB se dansează spectacole ale unor mari trusturi cum ar fi George Balanchine şi Jiri Kylian”, se arată în comunicat.

Cookies