DE VĂZUTTIMP LIBER

Artă în pandemie. Capodopere ale artei româneşti, expuse la Palatul Suţu

Capodopere ale artei româneşti vor fi expuse la Palatul Suţu sub genericul "De la anatomia artistică la opera finită". Expoziţia anuală a Pinacotecii Muzeului Municipiului Bucureşti se va deschide la Palatul Suţu (Bd. Ion C. Brătianu nr. 2) miercuri, 9 noiembrie 2020, începând cu ora 10.00.

Conceptul propus de Muzeul Municipiului Bucureşti porneşte de la definiţia anatomiei artistice, aceasta fiind ştiinţa care studiază din punct de vedere estetic relaţiile dintre dimensiunile, reliefurile şi proporţiile corpului uman, jocul muşchilor, diferite atitudini şi mişcări, cu scopul teoretizării şi înţelegerii frumuseţii. Reprezentarea corpului uman şi portretistica în arta plastică presupun ca artistul să aibă serioase cunoştinţe de anatomie, fiziologie, antropologie sau psihologie.

Ce opere de artă românești puteți admira

Picturile, operele finite care se vor expune cu această ocazie, sunt realizate de mari maeştri ai artei româneşti: Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Mişu Popp, Constantin Lecca, G.D. Mirea, Daniel Rosenthal, Nicolae Enea, Mihail Dan, Anton Chladek, Theodor Pallady, Ion Theodorescu-Sion, Ştefan Dimitrescu, Corneliu Baba, Nina Arbore, Mina Byck Wepper, Frederic Storck, Cornel Medrea etc.

„Prin acest concept expoziţional, unic în România, propus de Secţia Artă, se încearcă aducerea în actualitate a importanţei studierii anatomiei artistice în orice sistem educaţional de tip plastic, pentru că nu se poate ajunge la esenţe, la formule clare de reproducere a corpului uman, la un limbaj personalizat şi epurat stilistic până la limita lui materială, dacă mecanismele interioare ale formei nu sunt corect stăpânite. Vizitatorii vor afla şi tainele realizării unei lucrări de anatomie artistică, cum se poate obţine proporţia corectă, în ce constă perspectiva, când este necesară tehnica umbrei şi cum se ajunge la forma operei finite. Lecţiile de anatomie artistică au fost şi rămân baza înţelegerii modului de funcţionare a acelei capodopere a naturii care este corpul uman.

În secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, în arta românească, studiul corpului uman se va face în atelierele artistice, în faţa modelului viu care pozează, observând reprezentările marilor clasici ai picturii sau ai sculpturii, analizând arta clasicismului greco-roman sau aprofundând lecţii de anatomie artistică.

Dominată secole de-a rândul de maniera de reprezentare bizantină, care accepta doar redarea formei spiritualizate a corpului uman, arta românească începe din secolul al XIX-lea să se alinieze la cea vest-europeană. Gheorghe Tattarescu şi Theodor Aman, întemeietorii şcolii superioare de arte din Bucureşti, au susţinut importanţa studierii anatomiei artistice în instituţia creată chiar de ei. Operele de artă care redau corpul uman, rămân, în orice perioadă istorică, o provocare, o dovadă a virtuozităţii de reprezentare în pictură sau în sculptură. Anatomia artistică rămâne o ştiinţă foarte sofisticată, preocupată de aspectul corpului uman, de expresivitatea lui, de studiul mişcării, pentru a obţine în final diverse posturi fireşti ale corpului uman” – dr. Elena Olariu, director adjunct Secţia Artă, Restaurare, Conservare – Muzeul Municipiului Bucureşti, coordonatorul proiectului.

„O personalitate importantă pentru conturarea acestui concept expoziţional este Joseph Francisc Rainer (1874-1944), care a activat la Catedra de Anatomie a Facultăţii de Medicină din Iaşi, preluând apoi Catedra de Anatomie din Bucureşti, unde rămâne până în 1941. Are contribuţii extrem de importante în promovarea conceptului de anatomie funcţională, căutând să elimine descrierea rece şi seacă, care presupunea enumerarea noţiunilor fără a ţine seama de fiinţa vie. Expoziţia include şi un spaţiu dedicat antropologiei fizice în amintirea profesorului de anatomie Francisc Josif Rainer, potrivit căruia anatomia este ştiinţa formei vii. Studiul anatomiei reprezintă domeniul unde se întâlnesc studenţii de la medicină şi aceia de la Arte Frumoase, având acelaşi profesor, care-şi modela cursul în funcţie de specificul şcolii: Medicină sau Artă. Expoziţia va include şi lucrări ale studenţilor de la Arte (cursul de anatomie artistică), precum şi jurnale ştiinţifice, cu desene şi acuarele, ale studenţilor medicinişti prezenţi la cursul de anatomie. Astfel de piese sunt expuse în premieră în acest proiect expoziţional. Nu întâmplător avem mulţi medici care au construit colecţii de artă, care au donat muzee de artă şi, mai ales, unii dintre ei chiar au şi pictat, printre ei regăsindu-se Nicolae Minovici. Un alt detaliu al antropologiei artistice, legat şi de istoria artei, este reprezentat de piese de artă antică din colecţia medicului George Severeanu.

Cultura intervine şi modelează anatomia. Iar aici, proiectul expoziţional oferă imaginea comparativă a unui craniu uman, adnotat ştiinţific şi folosit de Theodor Aman la cursurile sale alături de un craniu istoric, deformat cultural, undeva în secolele VI-IX, din perioada bizantină a Dobrogei, dar aparţinând unui migrator turanic din zona nord-pontică. Includerea acestui detaliu de antropologie şi istoria artei în scurt, legată de recuperarea corpului în contextul generos al unei expoziţii privind traseul de la anatomia artistică la opera finită, vine să ofere o imagine asupra efortului milenar de recuperare şi de înţelegere, dincolo de figurativ şi dincololo de simpla reprezentare plastică a fabuloasei maşinării biologice, care este corpul uman. Drept urmare, nu întâmplător Rainer a spus că anatomia este ştiinţa formei vii” – dr. Adrian Majuru, istoric, antropolog, manager al Muzeului Municipiului Bucureşti.

Expoziţia „De la anatomia artistică la opera finită” – autori dr. Elena Olariu şi dr. Adrian Majuru – va putea fi vizitată până pe data de 26 septembrie 2021.

Dorind să ofere publicului un excelent periplu artistic prin două secole, Muzeul Municipiului Bucureşti a conceput expoziţia din două părţi: prima va fi deschisă în perioada decembrie 2020 – aprilie 2021 şi va cuprinde lucrări ale artiştilor de la Anton Chladek la Theodor Pallady; cea de-a doua parte va fi deschisă în perioada mai 2021 – septembrie 2021 şi va reuni lucrări de la Jean Alexandru Steriadi şi până la Georgeta Năpăruş.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button