ȘTIRI

Arhitectul-şef al Capitalei: Gata cu excesul de pasaje supraterane. Pasajul Basarab a fost o greşeală

R: În Centrul vechi se reabilitează străzile, se renovează, dar ce facem cu clădirile de acolo? Vor fi şi ele renovate?

Gheorghe Pătraşcu: Primăria a iniţiat un program de reabilitare a proprietăţilor ei, în număr de 13. Dar în tot centrul istoric sunt 426 de imobile. Primăria nu le poate reabilita şi renova pe toate. Am încercat, dar nu pot să cheltuiesc bani. Nu există nicio obligaţie evidentă de întreţinere a proprietăţii. Ceea ce încerca doamna Udrea într-un fel e corect (n.r. Ministrul Dezvoltării Regionale a propus ca primăriile să reabiliteze faţadele clădirilor proprietate privată, urmând ca apoi să îşi recupereze banii de la proprietari). Dacă propunerea doamnei Udrea va fi acceptată vom putea reabilita o parte dintre clădiri. Nu vom avea bani pentru toate, la nivel global, dar pentru o parte da. Avem şi un program, de aproape de doi ani, prin care încercăm să finanţăm noi o parte din reabilitarea faţadelor, dar nicio clădire nu a fost până acum reabilitată prin acest program. Altfel, Primăria a mai reabilitat pe ici pe colo. Ar trebui proprietarii însă obligaţi să îşi întreţină clădirile. În Germania, de exemplu, se practică. Dacă nu îşi reabilitează clădirea sunt expropriaţi. Dacă se constată că o clădire este insalubră şi proprietarul nu îşi foloseşte clădirea în mod adecvat, o expropriază.

R: Concret, ce a făcut Primăria până acum în această privinţă?

G.P: Primăria încearcă acum să repare clădirile ei ca să dea un exemplu. Tocmai de asta s-a permis şi acea dezvoltare, poate uşor excesivă a zonelor de cafenele, ca să îi determine pe proprietari să îşi repare casele. Și oamenii chiar au început să îşi reabiliteze.

Reabilitarea construcţiilor aparţinând Primăriei şi care necesită şi reabilitare seismică se va face. Încep acum nişte consolidări şi pe alt program, cel al Ministerului Dezvoltării pe programul seismic (clădiri peste patru etaje). În mandatul Oprescu s-au reabilitat pe acest program 11 clădiri şi deşi par puţine prin comparaţie cu cele 10 reabilitate anterior în cei 7-8 ani de program marchează o schimbare de abordare. La începutul anului 2011 vor începe lucrările la 12 clădiri. De exemplu blocul Adriatica de la Piaţa Naţiunilor Unite.

Pentru restul clădirilor, există mai multe scenarii în centrul istoric. Primul e ca Primăria să îşi refacă clădirile ei. Pentru restul există un program al nostru (n.r. Serviciul Proiecte Urbane), care nu e încă aprobat. Este un program de reabilitare a tuturor clădrilor din centrul istoric indiferent de statutul lor, cu susţinere financiară din partea statului. De exemplu, expertizele şi proiectările să fie gratuite. Un alt scenariu este de a-i stimula pe proprietari, de a-i obliga să îşi refacă casele. Unii o să le facă de bunăvoie, pentru că o parte au fost cumpărate de indivizi care vor să investească. Dar şi aici e o problemă pentru că mulţi vor concesii pe care Ministerul Culturii nu prea le dă. Unii vor să dărâme interiorul mai mult decât le permite legea.

Un lucru bun ar fi să se creeze un birou de consultanţă pentru cei care vor să lucreze în Centrul istoric. Pentru proprietarii de acolo care vor să-şi refacă casele. Să îi sfătuiască ce trebuie să facă, ce materiale trebuie utilizate, să pună la dispoziţie lista cu toţi furnizorii de materiale. Noi am avut intenţia asta, dar a venit restructurarea. În concluzie, vara viitoare va fi probabil reabilitat Centrul istoric pe partea de strazi. Și la partea de clădiri se vor face nişte mici schimbări.

Noul PUG nu va permite construirea de pasaje supraterane

R: Cand va avea Capitala un nou Plan Urbanistic General (PUG)?Cel actual a expirat deja şi a trebuit prelungit.

G.P: Va dura cel puţin trei ani finalizarea lui. Deschiderea ofertelor va fi probabil la începutul lui martie. E adevărat că şi eu am tergiversat-o puţin, pentru că atunci când nu ai o temă bine fundamentată, te opreşti. Am multe exemple în ţară în care PUG-urile s-au făcut superficial.

R: Care sunt principalele modificări ce vor fi aduse de noul PUG?

G.P: În principiu se va da o reglementare mai exactă şi mai adaptată la caracterul zonelor ca să se renunţe în mare parte la PUZ-urile astea derogatorii. Deci probabil că vor fi zone pentru care se va menţiona că este necesar PUZ, dar vor fi mai puţine. PUG-ul din 2000 a fost o dorinţă, nu a avut o bază foarte pragmatică. A desemnat nişte zone spaţii verzi, care erau de fapt spaţii private. Primăria are obligaţia să le cumpere dacă vrea să le facă spaţii verzi. Dar de unde? Cu ce bani?

De asemenea, noul PUG va fixa clar lista de lucrări pe circulaţie, pe infrastructură, astfel încât acesta să fie programul pe care să nu îl mai atace niciun primar. Să se facă doar lucrările necesare şi să se renunţe la excesul ăsta de pasaje. Eu am fost împotriva Pasajului Basarab pentru că se putea face altfel. Putea să fie mutată toată gara la Basarab, se câştiga foarte mult teren din zona Gării de Nord. Și se putea face în schimb un pasaj subteran pe distanţă scurtă. Oricum pasajul Basarab a fost făcut şi va avea efect evident, se va vedea când va fi dat drumul. Dar problema este că în zone urbane, intens locuite nu se fac pasaje supraterane. Astfel, noul PUG va mai permite realizarea pasajelor supraterane aflate deja în lucru, probabil că se va renunţa la unele în urma studiilor. De exemplu, Pasajul peste Floreasca şi Barbu Văcărescu, după părerea mea este inutil.

În plus, noul PUG va reface reglementările pentru zonele protejate. Vor fi mai exacte şi nu vor mai fi ambiguităţi. Vor fi delimitate zonele de protecţie a monumentelor.


Preocupările a 80% dintre consilieri vizează beneficiul politic



R: Deci după adoptarea noului PUG nu se va mai construi niciun pasaj suprateran în Bucureşti, pe lângă cele deja începute?

G.P: Probabil că nu vor mai fi. Se va apela în schimb, doar dacă va fi nevoie la pasaje subterane, la descurajarea circulaţiei în general şi la construirea de parcaje în zonele de intrare în oraş.

Bucureştiul e neguvernabil de fapt şi va fi aşa până va avea o autoritate unitară. Nu există nicăieri în lume sistemul ăsta cu primari de sectoare cu primari de sectoare care au bugete proprii independente şi cu iniţiativă aproape nelimitată în dezvoltarea urbană. De asemenea, nu există în Europa o metropolă care să funcţioneze fără o minimă coordonare la nivel metropolitan.


R: Sunt probleme care sunt conştientizate la nivelul unei autorităţi mai unitare şi la care se lucrează în comun?

G.P: Sunt conştientizate la nivelul unui grup restrând de tehnicieni, nu sunt deloc asumat politic decât la nivel declarativ. Dacă asculţi un ministru la o conferinţă te minunezi de viziunea pe care o are, dar de fapt totul e doar la nivel declarativ şi nu face aproape nimic. Pentru că la noi, la nivel politic e primordial interesul privat de grup. Pentru consilierii din orice consiliu, 80% din preocupări vizează proiectele din punct de vedere al beneficiului politic şi mai puţin interesul general public.

R: Arhitectul-şef al Londrei, Peter Bishop, spunea că în Bucureşti a văzut una sau două clădiri bune, dar şi foarte multe clădiri care nu spun nimic”. Sunteţi de acord cu el?

G.P: Bucureştiul nu a avut niciodată unitate. Dacă am avea un program pe vreo 20 de ani, poate am putea ajunge la o unitate. Noi moştenim acum de fapt o situaţie de dinainte de război. Era cam aceeaşi situaţie numai că nu erau atâtea maşini. Sunt multe clădiri de dinainte de război care nu sunt urâte, dar în context sunt neadecvate. Și aici nu a fost continuitate de regulament. Probabil dacă se respecta regulamentul de dinainte de război strict se obţinea o oarecare unitate. Dar în condiţiile din România nu va fi o strategie. Bucureştiul, de exemplu ar trebui să aibă o structură de 500-600 de oameni, care să lucreze numai la asta, noi avem vreo 15. Agenţia domnului Bishop are 400 de oameni, care nu se ocupă decât de probleme de dezvoltare, de intervenţiile noi.

R: Care sunt principale schimbări care se vor produce în Capitală în următorii cinci ani?

G.P: Pe un scenariu mediu optimist probabil că va exista o evoluţie a redării spaţiului public către pieton, prin reorganizarea în zona centrală a circulaţiei, în principal printr-un control mai strict al circulaţiei şi parcărilor. Dacă vor apare câteva parcaje în zona centrală, acest fapt va elimina câteva din problemele importante şi vom putea lua măsuri de reglare a parcării la sol.

Ce e foarte grav la Bucureşti e că nu există susţinere guvernamentală. Nu există Capitală în lume care să nu aibă un sprijin guvernamental evident. La noi, la Bucureşti, ştiu clar cum s-a făcut politica, hai să-l ciocnim pe Ciorbea, hai să-l plesnim pe Băsescu, pe Videanu, pe Oprescu.

„Abordarea proiectului Bulevardului Uranus a fost deficitară”


R: A fost realizat un Plan Integrat de Dezovoltare Urbană (PIDU). Atribuirea lui a fost contestată în instanţă. În ce stadiu este acum?

G.P: Deocamdată e blocat. Până se deblochează se vor termina fondurile europene. Mai sunt câteva luni de aplicaţie. Aplicaţiile pentru proiectele cuprinse în PIDU se fac în principal pe Axa 1 de regenerare urbană, dar şi pe alte axe ale Programului Operaţional Regional şi pe bugetul propriu al autorităţii locale. Asta înseamnă o abordare integrată pentru atigerea obiectivelor de dezvoltare pe care ţi le-ai propus, adică nu propui numai proiecte de o anumită factură, sectorială. Ai proiecte de trei tipuri: infrastructură, socială şi de business. PIDU este făcut oricum pe zona centrală a Capitalei, pentru că el dă nişte reguli ca să realizezi o oarecare sinergie a dezvoltării în zonă. În 2013 este ultimul an în care mai poţi să începi un proiect, un proiect aprobat, iar realizarea durează, în principiu până în 2015.

Dar cum Consiliul Naţional de Soluţionare a contestaţiilor ne-a dat dreptate, contractul ar putea fi încheiat asumându-ţi riscul că dacă reclamantul câştigă trebuie să plăteşti daune. Dar de obicei justiţia nu prea contrazice consiliul.

R: Se lucrează acum intens la Bulevardul Uranus (Buzeşti, Berzei), însă sunt nişte probleme cu clădirile monument istoric, cum e Hala Matache.

G.P: Abordarea proiectului a fost deficitară încă de la lansarea lui acum câţiva ani, deşi s-au parcurs etape precum declararea utilităţii publice sau expropierea, pregătirea din punct de vedere al documentaţiilor de urbanism a fost neglijată. Hala Matache e o problemă pentru că ea ar trebui păstrată, chiar dacă nu pe amplasamentul acela. Din păcate, proiectul a fost pornit prost, nu a existat o pregătire corectă care să ia în calcul toate aspectele. Este o soluţie şi să o mute de acolo. Din păcate aste e problema că nu s-a studiat amănunţit zona. Partea din faţă de la Hala Matcahe e adăugată, porticul de acolo e nou. Hala ar putea fi reconstruită tot în zonă, alături. Dar acum se studiază acolo. Cred că s-ar putea chiar translata câţiva metri mai încolo.

R: În ce stadiu este Registrul Verde al Capitalei?

G.P: Acum se face Registrul Spaţiilor Verzi ale Capitalei care va cuprinde toate spaţiile verzi. Este în faza finală. Deja se ştiu pe câteva sectoare ce spaţii verzi sunt. De exemplu, Budapesta are 10 metri de spaţiu verde pe cap de locuitor. Bucureştiul are mai mult. Media europeană de 26 m/cap de locuitor este doar o directivă. Există oraşe superbe şi foarte locuibile care au 5 metri de spaţiu de verde pe cap de locuitor. De exemplu în Sectorul 1, media de spaţiu verde este de 50 mp/ locuitor. Cel mai prost stau Sectorul 6 şi Sectorul 5. Dar toate sectoarele au peste 10 mp /locuitor, cel puţin 13-14 mp. Media pe Bucureşti e în jur de 16mp/locuitor, cred, dar sunt date încă neoficiale şi citate din memorie.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button