Arhitecții protestează după ce Ministrul Culturii l-a schimbat pe directorul Institutului Național al Patrimoniului. Ministrul Romașcanu: “Dreptatea eu o am, 100% dreptate”

Arhitecții și profesioniștii care luptă pentru salvarea patrimoniului din București și din România protestează față de decizia Ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, de a-l înlătura de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului pe prof. univ. arh. Ștefan Bâlici. “Patrimoniul are nevoie de profesioniști” , se arată într-o luare de poziție a OAR-București.

Mai multe organizații din domeniul protecției monumentelor istorice și peste 3000 de persoane au semnat o petiție online pentru păstrarea în funcție a directorului INP. Sub conducerea lui Ștefan Bâlici, INP a reușit să înscrie Peisajul cultural-minier Roșia Montana în UNESCO. Este ceva, nu?

“Ștefan Bâlici, un profesionist deosebit de serios și de respectat”

“Institutul Național al Patrimoniului (INP) este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. Până în ziua de 16 februarie 2022, INP a avut la conducere un profesionist deosebit de serios și respectat, în persoana arhitectului Ștefan Bâlici. Ministrul  Culturii a decis să nu îi prelungească mandatul lui Ștefan Bâlici, respectiv să îl înlocuiască cu o altă persoană”, se arată într-o luare de poziție a OAR -B, publicată pe site-ul instituției.  

“Când un profesionist ocupă o funcție publică timp de 6 ani și face ca instituția pe care o conduce să funcționeze, este important ca acesta să fie păstrat ca lider”

“Filiala București a Ordinului Arhitecților din România consideră că atunci când un profesionist ocupă o funcție publică timp de 6 ani și face că instituția pe care o conduce să funcționeze, este important ca acesta să fie păstrat ca lider — pentru expertiza pe care o are în domeniu, pentru dedicare, pentru anduranța de care a dat dovadă. Cu o istorie de 130 de ani, INP are nevoie de un profesionist la conducerea sa”. 

Arhitectul Ștefan Bâlici are 20 de ani de experiență în restaurare și are o specializare în conservarea patrimoniului construit

Ștefan Bâlici este licențiat în arhitectură al UAIUM, cu studii aprofundate la UNArte, cu un doctorat obținut la UNArte cu teza “Arhitectura creștină timpurie în Scythia Minor, patrimoniul arhitectural arheologic și receptarea sa recentă”, cu specializare în conservarea patrimoniului construit. Este cadru didactic universitar la UAIUM începând cu anul 2000 și are 20 de ani de experiență în restaurare. Un profesionist care a obținut în anul 2016 un mandat prin concurs la conducerea INP”.

Timp de 6 ani, Ștefan Bâlici a lucrat la Strategia națională pentru protejarea monumentelor istorice

“Cu un Raport de activitate care trebuie citit pentru a înțelege complexitatea funcției deținută până pe 16 februarie de arhitectul Ștefan Bâlici, acesta își poate susține eficient o viitoare candidatură”, se mai arată în luarea de poziție a OAR-B. 

Ștefan Bâlici a reușit să înființeze o editură a patrimoniului cultural, Patrimonia, care a publicat titluri monografice și periodice importante. A reînființat atelierul de proiectare pentru restaurarea monumentelor istorice, care a finalizat proiectele de restaurare pentru amfiteatrul român de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și pentru fortificația de la Sarmizegetusa Regia. A lucrat intens la sistemul informatic al patrimoniului cultural imobil —aflat în testare și urmând să fie lansat— și la Strategia națională pentru protejarea monumentelor istorice.

“Sub direcția lui Ștefan Bâlici, INP a reușit să elaboreze și depună la UNESCO două dosare de maximă importanță națională: Roșia Montana și Brâncuși”

“Subliniem că, după 20 de ani în care România a prezentat doar două nominalizări pentru Lista Patrimoniului Mondial, ambele soldate cu eșec, sub direcția lui Ștefan Bâlici, INP a reușit să elaboreze și depună la UNESCO două dosare de maximă importanță națională: Ansamblul monumental al lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu și Peisajul cultural minier Roșia Montană. Acesta din urmă a fost înscris în 2021 în Lista Patrimoniului Mondial și simultan în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Alte dosare se află în pregătire. Organizarea și funcționarea INP sunt clar stabilite prin HG 593/2011. Atribuțiile principale pe care le are Institutul vorbesc de la sine despre persoana care trebuie să conducă instituția”, a mai precizat OAR-B.

Lucian Romaşcanu: „Dreptatea eu o am. 100% dreptate”

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a declarat, într-un interviu Agerpres citat de Gândul: „Dreptatea eu o am. 100% dreptate. Dânsul are parţial dreptate, când îşi prezintă argumentele pentru care nu s-a întâmplat. Eu ştiu un singur lucru: dacă vrei, faci! Nu e uşor să faci la stat, dar trebuie să ai capacitatea managerială să dai viteză grupului aşa cum o doreşti. Există precedente. Institutul Naţional al Patrimoniului pe Programul Naţional de Restaurare a derulat şi 50 de milioane şi 70 de milioane, în condiţii relativ similare de dotare cu personal. Într-adevăr, au nevoie de 5-10 posturi pe partea de achiziţii, dar se putea face şi fără”.