Arhitect condamnat la închisoare pentru că a construit o clădire în centrul Bucureștiului, în zonă protejată, cu autorizații false. E obligat să o și demoleze

La începutul lunii februarie, 2022, Curtea de Apel București a condamnat un arhitect cu drept de semnătură, membru OAR, la pedeapsa cu închisoarea de 2 ani și 7 luni și la pedeapsa complementară constând în interzicerea dreptului de a exercita profesia de arhitect timp de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii. Decizia Curții de Apel București a rămas definitivă.

Alături de arhitect, au fost condamnați la închisoare investitorul și „alți participanți la săvârșirea faptelor penale”

“Arhitectul a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii de complicitate la executarea de lucrări de construire fără autorizație de construire în formă continuată, infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, infracțiunea de instigare la săvârșirea infracțiunii de uz de fals în participație improprie, la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată precum și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. Alături de arhitect au fost condamnați la pedeapsa cu închisoarea investitorul și alți participanți la săvârșirea faptelor penale”, se arată în pronunțarea instanței.

Arhitectul a antedatat contracte de prestări servicii de arhitectură

Imobilul construit în centrul Bucureștiului, într-o zonă protejată, a avut la bază autorizații de construire / demolare, avizul Ministerului Culturii și avizul emis de ISC, acte care s-au dovedit a fi false. Pe lângă acestea, arhitectul a antedatat contracte de prestări servicii de arhitectură cu scopul de a induce în eroare organele penale, spun oamenii legii.

“Arhitectul ar fi trebuit să aibă o cu totul altă atitudine și să facă tot ceea ce îi stă în putință să ajute la prezervarea valorii urbanistice speciale a unor zone ale Municipiului București”

Instanța de fond, Judecătoria Sectorului 1, a consemnat în sentința pronunțată: ”Instanța reține că, prin prisma profesiei acestuia, aceea de arhitect, ar fi trebuit să aibă o cu totul altă atitudine și să facă tot ceea ce îi stă în putință să ajute la prezervarea valorii urbanistice speciale a unor zone ale Municipiului București, însă, după cum s-a stabilit în prezenta cauză, acesta a acționat în mod contrar. În privința situației sale personale, instanța constată că inculpatul este absolvent de studii superioare, de profesie este arhitect, este căsătorit și nu are antecedente penale”.

„Inculpatul a negat totul și nu a arătat nicio formă de regret”

“Cu toate acestea, judecătorul fondului constată că inculpatul a negat pe tot parcursul procesului penal comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa, în ciuda faptului că probele din dosar erau covârșitoare, precum și faptul că nu a arătat nicio urmă de regret pe tot parcursul judecății”, se mai arată în motivarea instanței.

Alegând însă să continue să sprijine activitatea infracțională, cunoscând faptul că imobilul se construiește fără autorizație valabilă, inculpatul a contribuit la starea de pericol creată pentru valoarea socială protejată de lege, însă, deși urmările au constat în ridicarea unei clădiri în centrul Capitalei, într-o zonă protejată, cu valori arhitecturale deosebite, gravitatea concretă a faptei sale, prin raportare la funcția pe care o îndeplinea, a fost una minimă.

Construcția se află într-o zonă protejată din centrul Bucureștiului

În plus, instanța de fond, a consemnat în sentința pronunțată: „De asemenea, această situație este cu atât mai gravă cu cât construcția în discuție este situată într-o zonă de protecție specială a municipiului București, prin urmare aducându-se atingere nu numai politicii generale a statului în legătură cu regimul construcțiilor, dar și unor interese superioare, vizând protejarea unor zone cu importanță arhitecturală, istorică sau culturală. Nu în ultimul rând, astfel cum și Curtea Europeană a reținut, măsura este justificată în condițiile în care se urmărește și descurajarea potențialelor acte de încălcare a legii ce ar putea fi săvârșite de alte persoane, aspect care trebuie să fie luat în considerare având în vedere problema la scară largă a construcțiilor ilegal edificate în această zonă, aceasta fiind una de notorietate locală”.

“Inculpații cunoșteau interdicția legală privind construirea fără autorizație și fără avizele necesare”

“Este inadmisibil a proceda astfel cum au acționat inculpații, respectiv a edifica în mod ilegal construcții, ulterior sperând în obținerea unei autorizații care să legitimeze acțiunea ilicită. În cauza de față inculpații nu se pot prevala de buna credință pentru a obține un drept, câtă vreme nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii, iar inculpații cunoșteau interdicția legală privind construirea fără autorizație și avizele necesare,” se arată în motivarea instanței.

Clădirea va fi desființată în totalitate, costurile fiind suportate de către arhitect și investitor

“Clădirea din centrul Bucureștiului ridicată nelegal urmează să fie desființată în totalitate, într-un termen de 6 luni calculat de la jumătatea lunii ianuarie 2022, costurile fiind suportate în solidar de către arhitect, investitor și ceilalți participanți la săvârșirea infracțiunilor”.

“Ordinul Arhitecților din România a primit din partea Biroului de Executări Penale din cadrul Judecătoriei Sector 1 București extras din decizia Curții de Apel, în urma unui demers anterior prin care OAR a solicitat tuturor instanțelor din România emiterea de adrese în legătură cu faptele săvârșite de membrii organizației. Cu respectarea Legii nr. 184/2001, OAR a dispus încetarea dreptului de semnătură a arhitectului condamnat, care implicit presupune încetarea calității de membru OAR”, informează OAR.

“Ordinul Arhitectilor își dorește o comunitate profesionala responsabilă”

Arh. Alexandru Găvozdea, președintele OAR, a afirmat că „este regretabilă necesitatea ca instanțele de judecată să intervină pentru a avea normalitate și respectarea valorilor profesionale. Demersurile OAR de descurajare a actelor de încălcare a legii săvârșite de membrii organizației sau de cei din afara profesiei, dar în legătură cu profesia de arhitect, s-au intensificat în ultima perioadă, din dorința de a avea un mediu construit armonios și o comunitate profesională responsabilă”, informează OAR.