Aproape jumătate dintre salariaţii români rămân cu cel mult 1.000 lei, după plata taxelor

Oficial, 1,9 milioane de salariați care aveau contracte de muncă cu normă întreagă și 650.000 de angajați care lucrau pe contracte cu timp parțial câștigau, în primul trimestru din acest an, salarii de până la 1.400 de lei brut, ceea ce înseamnă că rămâneau cu maximum 1.000 de lei în mână. Din aceștia, 1,45 milioane (850.000 cu normă întreagă și 600.000 cu timp parțial) obțineau până la 750 de lei net, scrie profit.ro.

Din cei 4,74 milioane de angajați cu normă întreagă de opt ore, alte 1,3 milioane aveau salarii nete între 1.400 de lei și 2.800 de lei. În tranșele superioare de salarizare se aflau 360.000 angajați, care obțineau între 2.800 de lei și 4.200 de lei net, 189.000 de angajați erau în categoria celor cu 4.200 de lei – 7.000 de lei, iar 100.000 de salariați reușeau să sară peste 7.000 de lei.

Statistica include numărul de angajați și nivelul salarial declarat, la care sunt datorate impozit pe venit și contribuții de asigurări. Estimări ale Consiliului Fiscal arată că ar exista 1,5 milioane de lucrători fără acte, iar unele salarii declarate ar fi mai mici decât cele efectiv asumate de angajatori, diferența fiind „la negru”.

În schimb, contractele cu timp parțial sunt pe sume mici, astfel că, din totalul de 735.000 angajați astfel încadrați, 650.000 de contracte sunt pentru cel mult 1.000 de lei net.

Evoluția salariilor din ultimii ani arată că, deși salariul minim a fost majorat în câte două etape anual, de la 800 de lei, în 2014, la 1.250 de lei, în acest an, veniturile nete ale angajaților nu au crescut decât în zona inferioară de remunerare, în timp ce la vârf situația a rămas cvasi nemișcată. Mai mult, se observă o comprimare a salariilor aproape de pragul minim, stabilit de Guvern prin decizie administrativă, de unde rezultă că fondul salarial total disponibil la nivel național nu a urcat semnificativ și, în orice caz, nu în ritmul în care Executivul a crescut salariul minim.