FIT CITY

Apa din Bucureşti curge prin 124 km de conducte din azbest. Materialul e interzis în UE, fiind cancerigen

Din totalul de 2700 de kilometri ai reţelei de apă rece din Bucureşti, 124 de kilometri sunt conducte fabricate din azbociment, a arătat ApaNova Bucureşti în urma unei solicitări formulate în acest sens de B365.ro.

Potrivit ApaNova, înainte de 2000, când compania a preluat concesiunea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, conductele din azbociment au fost instalate în toate sectoarele Capitalei. Compania spune că după ce a preluat reţeaua, a început să înlocuiască conductele fabricate din acest material cu materiale din fontă sau polietilenă.

Azbestul, forma fibroasă a mai multor minerale naturale, este unul dintre componentele azbocimentului. Toate tipurile de azbest sunt considerate agenţi cancerigeni Clasa 1, drept urmare, Comisia Europeană a interzis total fabricarea şi comercializarea produselor care conţin azbest prin directiva 1999/77/CE care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005, iar din 2006 sunt interzise extracţia, fabricarea şi prelucrarea produselor care conţin azbest.

România a încercat să se alinieze prevederilor europene în materie de utilizare a azbestului şi, din 15 aprilie 2006, a scos în afara legii acest material. Tot în 2006 însă Guvernul Tăriceanu a emis Hotărârea nr. 734 din 7 iunie 2006 care modifică HG nr. 124/2003 care interzicea utilizarea azbestului. HG 734 prevede că „produsele care conţin azbest şi care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaţă al acestora.”

La această prevedere face referire şi ApaNova ca justificare a prezenţei conductelor din azbociment în reţeaua de apă a Bucureştiului. În plus, ApaNova răspunde că azbestul, care cauzează cancer sau mezoteliom în cazul inhalării, este „material considerat inert în cazul ingerării orale, adică nu produce maladii”.

Azbestul ajunge în apă prin dizolvarea minereurilor, prin deversări industriale sau prin folosirea conductelor de azbociment în cadrul sistemului de distribuţie.”Conductele din azbociment se pot degrada în urma contactului prelungit cu apa <agresivă>, datorită dizolvării componentelor solubile sau atacului chimic datorat unor ioni agresivi (de exemplu ionul sulfat), ceea ce poate conduce la deteriorarea structurii acestor tipuri de conducte”, au explicat pentru B365.ro reprezentanţii Centrului Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) din cadrul Institutului Naţional pentru Sănătate publică. Potrivit CNMRMC, degradarea acestor conducte poate fi ţinută în frâu printr-un control eficient al PH-ului, alcalinităţii şi durităţii apei.

Nocivitatea azbestului ingerat e o chestiune încă disputată. Se cunoaşte că azbestul există în stare naturală în apa potabilă şi că incidenţa cancerului în zonele în care materialul există în stare naturală este mare. Cu toate că, mai ales în Statele Unite, Canada şi Franţa există organizaţii care cer înlocuirea urgentă a acestor conducte, autorităţile internaţionale în materie de sănătate au conchis că azbestul este cancerigen doar dacă este inhalat.

Potrivit unui raport privind azbestul în apă realizat în 2002 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, „există puţine dovezi privind capacităţile cancerigene ale azbestului ingerat în studiile epidemiologice ale populaţiilor cu surse de apă conţinând concentraţii ridicate de azbest”.


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button