ANSVSA vrea să înfiinţeze Poliţia Animalelor
Intenţia ANSVSA privind înfiinţarea Direcţiei Poliţia Animalelor a fost făcută publică miercuri, de Vladimir Mănăstireanu, preşedintele ANSVSA, în cadrul dezbaterii publice privind normele metodologice de aplicare a OUG 155/2001. „Ne dorim să înfiinţăm, atât la nivelul Autorităţii, cât şi în teritoriu, Direcţia Poliţia Animalelor, poate nu pe structura poliţiei animalelor pe care o vedem foarte des în alte state din lume, dar o direcţie separată care se va ocupa strict de aplicarea Ordonanţei 155 şi de aplicarea întregii legislaţii care se referă la rele tratamente aplicate animalelor. Însă, pentru ca noi să ne îndeplinim acest deziderat trebuie să facem un calcul foarte corect a ceea ce înseamnă înfiinţarea acestei direcţii şi a serviciilor în cadrul direcţiilor sanitare veterinare judeţene. Pe de altă parte, mai trebuie modificate nişte acte normative de funcţionare a Autorităţii, astfel încât, până la înfiinţarea acestei Direcţii de Poliţia Animalelor, să cadă în sarcina inspectorilor sanitar-veterinari aplicarea acestei Ordonanţe, controlul făcându-se prin intermediul serviciilor specializate din cadrul direcţiilor judeţene şi din cadrul Autorităţii. Există această intenţie, sperăm ca anul viitor să demarăm procedurile pentru înfiinţarea ei astfel încât să venim nu numai în întâmpinarea dorinţelor dumneavoastră, ci şi în întâmpinarea dorinţelor noastre ca să controlăm cât mai bine aplicabilitatea acestei legi„, a declarat, Vladimir Mănăstireanu.
Totodată, ANSVSA a propus ONG-urilor semnarea unui protocol de colaborare între ANSVSA şi ONG-uri, prin intermediul căruia se va urmări modul în care se pun în aplicare prevederile legale. „Am propus şi constituirea unui grup de lucru pentru realizarea un cod de bune practici în vederea punerii în aplicare a măsurilor pentru controlul populaţiei canine. Până la publicarea noilor norme metodologice se acţionează în baza vechii legislaţii. Am primit sute de amendamente şi păreri cu privire la noile norme. Încurajăm autorităţile locale să ţină animalele pe toată durata vieţii lor în adăposturi, în limita spaţiului şi a bugetului alocat, dar cel mai mult încurajăm adopţiile şi mai ales adopţiile la distanţă, pentru a oferi posibilitatea adăposturilor să se autofinanţeze din banii pe care cei care adoptă astfel animalele îi vor plăti pentru întreţinerea acestora. În funcţie de costurile şi de implicaţiile asupra bugetului autorităţii, ne dorim ca anul viitor să fie înfiinţată Poliţia Animalelor, formată din medici veterinari şi persoane cu calificare veterinară, care să urmărească modul de aplicare a acestor norme„, a explicat Mănăstireanu.
Potrivt Adinei Ciurea, şefa departamentului pentru bunăstarea animalelor, din cadrul ANSVSA, acest proiect de norme reprezintă promovarea unui program de control al populaţiei canine şi nu este un program de eutanasiere, pentru că se promovează identificarea, înregistrarea şi sterilizarea câinilor de rasă comună. „Dorim să ne implicăm şi în instruirea personalului din adăposturi. Vor fi cursuri pentru instruirea personalului implicat în capturarea, manipularea şi transportul animalelor şi a personalului care există în adăposturi„, a mai spus Ciurea.
Prezent la dezbaterea publică de miercuri, deputatul PSD Liviu Harbuz a anunţat că ANSVSA va avea şi un număr scurt şi un TelVerde pentru a facilita comunicarea atât cu cei care reclamă, cât şi cu cei care au interesul de a apăra în primul rând viaţa oamenilor şi apoi viaţa animalelor.
În ceea ce priveşte eutanasia, Harbuz a precizat că această procedură se va face conform regulamentului european. „În cadrul acestor norme va fi prevăzut faptul că, în România, vor fi folosite substanţe chimice barbiturice intravenos numai de către medicul veterinar. Va fi formată o echipă condusă de medici veterinari, iar ONG-urile vor alege un medic sau doi sau câţi vor, care să participe în astfel de situaţii. Este exclusă prezenţa persoanelor fizice„, a spus Harbuz.
Ce măsuri propun iubitorii de animale
Printre propunerile făcute de reprezentanţii ONG-urilor pentru protecţia animalelor, în ceea ce priveşte normele metodologice de aplicare a OUG 155/2001, se numără:
– Permiterea accesului reprezentanţilor ONG-urilor în adăposturi, unde să se poată filma şi fotografia animalele atât pentru a putea fi facilitate adopţiile în străinătate, cât şi pentru surprinderea condiţiilor în care sunt ţinuţi câinii în adăposturi
– Prelungirea programului de adopţii în week-end-uri
– Existenţa unui sistem de supraveghere de tip live video streaming care să poată fi accesat oricând de iubitorii de animale care vor să vadă cum sunt ţinuţi câinii în adăposturi
– Prinderea câinilor doar în timpul zilei, nu şi noaptea, „cu lanterne, făclii sau cu bătăi”
– Revendicarea câinilor cu stăpân care au fost pierduţi la orice oră din zi şi din noapte
– Subvenţionarea sterilizării câinilor pentru cetăţeni, din bugetul administraţiilor publice locale.
„Noi, iubitorii de animale, suntem primii care nu mai dorim câini pe stradă. Acesta este motivul pentru care împreună cu ANSVSA am discutat, în 2005 – 2006, o lege, care este în vigoare, şi am propus sancţiuni pentru abandon. Am auzit mulţi primari care spuneau că nu există sancţiuni pentru abandon. Îmi pare rău că nu ştiu că există această lege, însă abandonul s-a sancţionat din 2008 cu amendă penală sau închisoare. Primarii care au respectat această lege au rezolvat problema câinilor. I-au adunat de pe stradă, i-au dus în adăpost, i-au eutanasiat pe cei cu boli incurabile şi i-au dat pe ceilalţi spre adopţii, la nivel intern şi internaţional. Astfel a fost rezolvată problema în mai multe oraşe din ţară, precum Sibiu, Târgu Mureş sau Oradea. (…) Dorim ca ONG-urile să participe la toate acţiunile de protecţia a animalelor, exact cum scrie în lege. Pentru micşorarea costurilor din adăposturi şi noi, iubitorii de animale, vrem să facem voluntariat şi să facem curăţenie în adăposturi pentru micşorarea costurilor. De asemenea, vă cerem dumneavoastră, domnule preşedinte al ANSVSA, să cereţi Uniunii Europene o derogare ca toate mărfurile alimentare din supermarketuri şi depozite, care sunt la limita expirării, să meargă gratuit la adăposturile de câini pentru că atunci primarii nu se vor mai plânge de costurile prea mari. De asemenea, vrem ca eutanasia să nu se facă după 14 zile, termen insuficient pentru adopţii, aşa cum a arătat prima dată Curtea Constituţională. O adopţie internaţională durează cel puţin o lună de zile până se fac toate formele şi vaccinurile necesare. Dacă nu se va ţine cont de propunerile noastre vom apela normele în contencios administrativ şi vom cere opinia Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene de Justiţie„, a declarat preşedintele Federaţiei pentru Protecţia Animalelor şi Mediului, Marius Marinescu.
Reprezentanţii ANSVSA au precizat, răspunzând propunerii lui Marinescu, că termenul de 14 zile lucrătoare nu este imperativ, iar în unele cazuri câinii care urmează să fie daţi spre adopţie în străinătate ar putea să fie ţinuţi mai mult timp în adăposturi astfel încât să se respecte toate formele legale şi medicale care se impun.
Ce vor asociaţiile anti-maidanezi
Printre propunerile asociaţiilor anti-maidanezi cu privire la elaborarea normelor metodologice de aplicare a OUG 155/2001 se numără:
– Reducerea numărului de câini maidanezi pe străzi la 0
– Microciparea sau tatuarea câinilor să reprezinte singurele mijloace de identificare a câinilor pentru că medalioanele sau crotaliile pot fi îndepărtate foarte uşor
– Amplasarea adăposturilor la distanţe mari de oraşe pentru ca oamenii să nu fie poluaţi fonic sau să fie deranjaţi de miros
– Permiterea vizitelor în adăposturi doar pentru adopţii
– Eliminarea câinilor din jurul blocurilor şi desfiinţarea coteţelor pentru câini de pe spaţiul public, aşa cum este el prevăzut de lege
– Organizarea târgurilor de adopţie doar de două ori pe an astfel încât să nu se risipească banii publici pentru organizarea unor astfel de eveniment
– Existenţa unei baze de date online care să cuprindă: numele tuturor persoanelor care au câini, numele tuturor celor care adoptă câini din adăposturi şi datele de identificare ale acestor câini
– Reducerea termenului de 14 zile lucrătoare pentru adopţii
– Implementarea unui mecanism de verificare a persoanelor care adoptă câini, iar persoanele care adoptă câini să facă dovada existenţei spaţiului pentru adăpostirea animalelor.
De asemenea, reprezentanţii unei asociaţii anti-maidanezi au cerut reprezentanţilor ANSVSA să ia măsuri pentru a preveni înştiinţarea ONG-urilor cu privire la zilele şi zonele în care se capturează câini. „Conform legii noi, ONG-urile pentru protecţia animalelor au dreptul să participe la capturarea câinilor. E o chestie de notorietate publică faptul că ONG-urile fac un sistem de protectori de cartier, care află în timp util, de la hingheri, unde vor acţiona echipajele şi previn vecinii să bage maidanezii în case şi să îi adăpostească de hingheri. Uneori vecinii chiar atacă hingheri. Noi considerăm că dacă legea le permite să participe la strângerea câinilor e ok, dar să nu fie anunţaţi din timp, să nu li se comunice data, ora şi locul unde se va acţiona”, a explicat George Cristescu, reprezentantul asociaţiei Zero Maidanezi.
În ceea ce priveşte metoda de identificare a câinilor, Maximilian Drăgan, şeful Serviciului Identificare, Înregistrare şi Bunastare a Animalelor, din cadrul ANSVSA, a declarat, în cadrul dezbaterii publice că identificarea se va face, potrivit noilor norme, exclusiv, prin microcipare.
Normele metodologice de aplicare a OUG 155/2001, disponibile aici, vor lua în calcul toate propunerile şi amendamentele depuse de ONG-urile pentru protecţia animalelor şi de asociaţiile anti-maidanezi. Aceste norme de aplicare a Ordonanţei 155/2001 vor fi trimise spre aprobare în prima săptămână din noiembrie în şedinţa de Guvern, a mai anunţat preşedintele ANSVSA.
Cele mai noi articole
