Un nou ansamblu rezidenţial de lux în cea mai scumpă zonă a Capitalei, cu vedere la Herăstrău

Mai multe blocuri de locuinţe ar urma să fie construite peste drum de Parcul Herăstrău, într-una din cele mai scumpe zone ale Capitalei. Astfel, se doreşte construcţia unui bloc de locuinţe de 6 etaje pe Şoseaua Nordului, nr. 56-60,  şi a unui bloc de 9 etaje pe Intrarea Solzilor, nr. 14-16.

Proiectele celor două clădiri au fost întocmite de Lora Construct SRL, companie care s-a ocupat şi de proiectul-gigant Collosseum Center din Şoseaua Chitilei. Ambele proiecte sunt incluse în cadrului Proiectului de Hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), supus dezbaterii publice pe site-ul Primăriei Capitalei. (VEZI AICI PROIECTUL DE HOTĂRÂRE)

Pe Şoseaua Nordului, beneficiarul dispune de un teren de 7.200 de metri pătraţi, iar construcţia se va face pe jumătate din suprafaţă, respectiv 3.700 de metri pătraţi, la care se adaugă 2.600 de metri pătraţi de spaţiu verde potrivit Planului Urbanistic Zonal. Blocul de locuinţe va avea o înălţime maximă de 6 etaje. O parte din noua construcţie de pe Şoseaua Nordului se va situa, potrivit planului ansamblului, în spatele unor blocuri de 5 etaje, astfel încât doar locatarii de la etajele superioare vor avea o privelişte asupra Parcului Herăstrău. 

În plus, dezvoltatorul imobiliar plănuieşte ridicarea unui alt ansamblu rezidenţial, de maxim 9 etaje potrivit reglentărilor Planului Urbanistic Zonal, pe Intrarea Solzilor, la 200 de metri în spatele ansamblul din Şoseaua Nordului. Aici, investitorii deţin un teren de 1233 de metri pătraţi, neconstruit. Ansamblul rezidenţial va avea o suprafaţă de 617 metri pătraţi, la care se va adăuga 431 metri pătraţi de spaţiu verde. 

(VEZI AICI imaginea mai mare)

Suprafaţa celor două proiecte se încadrează într-o zonă rezidenţială unde înălţimea maximă a construcţiilor nu poate depăşi 2 etaje, potrivit Planului Urbanistic General (P.U.G.). Totuşi, construcţia celor două blocuri va fi posibilă datorită faptului că înălţimea maximă a clădirilor din zonă a fost reglementată la maxim 9 etaje printr-un Plan Urbanistic Zonal (P.U.Z.). Astfel, în zonă s-au construit clădiri cu o înalţime de până la 13 etaje până în prezent. Deşi Planul care permitea construcţii mai înalte a expirat, zona este acum împânzită de construcţii înalte regimul de înălţime maximă din P.U.G. poate fi „schimbat” prin realizarea unui nou P.U.Z. de către beneficiarul construcţiei, lucru care s-a şi întâmplat. 

Principalele caracteristici ale zonei celor două proiecte sunt vecinătatea imediata a Parcului Herăstrau, densitatea scazută a locuirii şi suprafeţele mari de teren liber existente. Datorită acestor factori, preţurile acestei zone au crescut puternic, aceasta devenind rapid una din zonele cele mai scumpe din Bucureşti. 

(Vezi aici imaginea mai mare)

Amplasamentul se afla într-o zonă în care, după 1990, au fost retrocedate terenurile care au format Pepiniera Nordului. Terenul din Soşeaua Nordului nr. 56 are deschidere directă la Şosea; terenul de la numărul 60A are acces printr-o stradă fomată prin cedarea catre domeniul public a suprafetei necesare de catre mai multi locuitori. Această stradă face legătura între Soşeaua Nordului şi Strada Barajul Argeş. 

Terenul din Intrarea Solzilor are acces direct din domeniul public, deschiderea la stradă fiind de 78 de metri. In baza planurilor de urbanism precedente lntr. Solzilor a fost deschisă către Str. Barajul Arges şi a fost largită, ajungând la un profit carosabil de 7 metri. Datorită lărgirii străzii, terenul s-a îngustat cu 2,3 metri pe toată lungimea.

Surse apropiate beneficiarului acesti proiect au declarat pentru B365.ro că începerea construcţiei ar putea fi amânată considerabil din cauza lipsei de fonduri. 

Beneficiarul proiectului este Mihai Marian, din partea firmei S.C. Albet SRL, cu sediul în Sectorul 2, înfiinţată în anul 1998, specializată în lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Obiectul de activitate a firmei s-a schimbat din 1999 de mai multe ori, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, de la „Fabricarea altor produse din minerale nemetalice”, la „Lucrări de construcţii inclusiv lucrări de artă” în 2002, la „Fabricarea betonului” în 2003, la „Constructii de cladiri si lucrari de geniu” în 2004, înapoi la „Fabricarea betonului” până în 2011 când a trecut la obiectul actual de activitate. Compania s-a numărat printre firmele care au organizat, în 2004, simpozionul Trofeul Calităţii” din Constanţa, potrivit trofeul-calităţii.ro.